Giganţii din publicitate încep să simtă ameninţarea inteligenţei artificiale. Clienţii își fac singuri marketing

Grupul francez Publicis, unul dintre marii jucători globali din industria de publicitate şi comunicare, va investi 300 de milioane de euro pentru a plasa inteligenţa artificială în centrul strategiei sale de creştere – decizie văzută drept obligatorie pentru a asigura viitorul pe termen lung al grupului într-o industrie care începe să realizeze că AI-ul reprezintă o ameninţare existenţoală pentru existenţa sa, scrie Financial Times.

Marii jucători din industria publicităţii au avertizat că inteligenţa artificială generativă ar putea pune în pericol poziţia grupurilor de publicitate consacrate, pentru că le permite clienţilor lor să îşi desfăşoare propriile activităţi de marketing şi deschide această piaţă pentru noi jucători companiile de tehnologie care devin capabile să livreze servicii concurente.

Aceste provocări din exterior se adaugă provocărilor pe care AI le aduseze deja în industrie: reducerea numărului de locuri de muncă în cadrul marilor grupuri, pe măsură ce domenii precum planificarea şi cumpărarea de media sunt automatizate, iar ideile creative pot fi realizate mai rapid şi mai ieftin cu sprijinul AI.
Grupul parizian, care deţine agenţii de publicitate şi de comunicare în întreaga lume, a declarat că strategia sa de inteligenţă artificială va permite tuturor celor 100.000 de angajaţi ai săi să utilizeze datele de consum pentru 2,3 miliarde de profiluri de persoane din întreaga lume, cu „trilioane de puncte de date despre conţinut, media şi performanţa afacerilor”.

Publicis crede că acest lucru va permite o mai mare precizie în planificarea, cumpărarea şi optimizarea media, precum şi publicitate personalizată „la scară largă” pentru mărcile deţinute de clienţii săi.

Grupul generează aproximativ 60% din venituri în SUA, care au crescut cu 5% anul trecut, în timp ce operaţiunile sale europene au crescut cu 10,3% în 2023.

Arthur Sadoun, directorul executiv, a declarat că toţi angajaţii vor deveni analişti de date, capabili să acceseze informaţii extrase din diferite părţi ale grupului, alături de instrumente de inteligenţă artificială pentru a crea campanii de marketing.

Sadoun a declarat că investiţia sa în inteligenţa artificială nu va duce la pierderi de locuri de muncă, deşi a prezis că oamenii vor avea „locuri de muncă diferite” în viitor. „Putem crea locuri de muncă prin creşterea noastră. AI va schimba radical modul în care operăm”.

Publicis a investit deja masiv în serviciile sale bazate pe date, inclusiv prin achiziţia grupurilor digitale Sapient în 2015 şi Epsilon în 2019, pentru a-şi completa platformele tehnologice. În 2018, Publicis a lansat un instrument de inteligenţă artificială pe care îl poate utiliza personalul său, numit Marcel. În 2022, Publicis a anunţat şi achiziţia companiei de IT din România Tremend.

Grupul a precizat că va investi 100 de milioane de euro în 2024, jumătate pentru formarea şi recrutarea de personal, iar restul pentru tehnologie, cum ar fi licenţe, software IT şi infrastructură cloud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#publicitate #marketing #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.