Polonezii pun piciorul în prag! Vor să interzică merele din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Turcia

În data de 24 ianuarie 2024, fermierii din Polonia au organizat un amplu protest împotriva politicii Uniunii Europene în sectorul agricol. Principalele revendicări ale manifestanților includ revizuirea relațiilor comerciale și impunerea unor restricții serioase sau interzicerea importurilor de fructe, legume și alte produse agricole din Ucraina, Serbia, Moldova și Turcia. Fermierii au exprimat, de asemenea, nemulțumiri față de „European Green Deal”, susținând că acesta îi plasează într-o situație dezavantajoasă în comparație cu produsele importate.

Este important de menționat că aceste revendicări sunt similare cu cele formulate de fermierii din Germania, Franța și alte state UE-15 la momentul aderării Poloniei la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, istoria a demonstrat că accesul reciproc pe piață a adus beneficii ambelor părți, generând venituri și locuri de muncă, potrivt east-fruit.

Fermierii polonezi solicită interzicerea importurilor din Ucraina, Moldova, Turcia și Serbia, fără a înțelege că aceasta ar putea duce la schimbări neprevăzute în dinamica economică. Interzicerea acestor importuri ar putea determina aceste țări să își îndrepte produsele către alte piețe, înlocuind astfel exporturile poloneze.

Un exemplu relevant este cel al exporturilor de zmeură congelată din Ucraina în Polonia, care reprezintă o provocare majoră pentru fermierii polonezi. Cu toate acestea, aceste importuri au contribuit la menținerea poziției dominante a Poloniei pe piața globală a zmeurei. Interzicerea acestor importuri ar putea afecta grav influența companiilor poloneze în acest segment, creând în același timp o concurență crescută pentru zmeura poloneză pe piețele internaționale.

În discuțiile pe platformele de socializare, cetățenii polonezi au întrebat fermierii de ce consumatorii locali ar trebui să suporte ineficiența acestora și le-au amintit că au beneficiat de subvenții de la UE pentru achiziționarea tractoarelor cu care au protestat. În contextul protestelor, fermierii ucraineni au speculat că aceste manifestații ar putea fi influențate de bani ruși, însă unele voci critice susțin că aceasta este o reacție naivă la manipulările externe, având în vedere planurile de invazie rusească în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #mere #Turcia #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.