Regele cerealelor, în topul exportatorilor în 2023! Republica Moldova a vândut străinilor 1,1 milioane tone de grâne

Potrivit unei analize realizate de Iurie Rija de la Asociaţia Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere, Republica Moldova a înregistrat în anul 2023 un nivel impresionant de export de grâu, atingând o cifră de 1,1 milioane de tone. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă de 3,9 ori comparativ cu anul precedent, și o creștere modestă de 5,3% față de 2021.

Cu toate acestea, prețul mediu de export pentru grâu în 2023 a scăzut semnificativ, atingând cel mai redus nivel din ultimii trei ani, cu o valoare de 3,77 lei/kg. Aceasta reprezintă o scădere de 29,7% față de anul anterior și chiar sub 10,5% față de 2021.

Această tendință nu este specifică doar Republicii Moldova, ci și pe piețele globale, unde prețurile cerealelor au fost în declin în 2023, conform indicelui FAO, situându-se cu 15,4% sub media din 2022, datorită unei bune aprovizionări a piețelor.

În sezonul 23/24, exportul de grâu din Republica Moldova a continuat să fie semnificativ, cu un volum de 905 mii tone exportate din iulie până în ianuarie, reprezentând aproximativ 70-75% din recolta globală estimată la 1 200 – 1 300 mii tone.

Iurie Rija observă că prețul mediu de export al grâului a cunoscut fluctuații pe parcursul anului 2023, cu o valoare de 3,39 lei/kg în decembrie 2023 și de 3,44 lei/kg în ianuarie 2024, comparativ cu 3,54 lei/kg în iulie 2023. În comparație cu decembrie 2022 și decembrie 2021, când prețurile au fost mult mai ridicate, de 5,37 lei/kg, respectiv 4,82 lei/kg, se observă o scădere semnificativă.

Din totalul de 1 136 mii tone de grâu exportat în 2023, aproximativ 86% au fost exportate de către primele 20 de companii. Compania Agrofloris-Nord SRL, controlată de holdingul TransOil al milionarului Vaja Jhashi, s-a clasat pe primul loc, cu o cotă de 12,36%, urmată de Orom Imexpo SRL cu 11%, și de Rostan Plus SRL din Transnistria pe locul trei, cu 113,8 mii tone exportate.

România a fost principalul destinatar al exporturilor moldovenești de grâu în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exporturilor, urmată de Turcia și apoi de Indonezia, Grecia și Malaiesia.

Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

„Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.