Vin, tabacioc, dansuri și șoferi care turuie în engleză – o nouă licitație de milioane la ministerul lui Bolea

Ministerul Agriculturii a anunțat încă o licitație de peste două milioane de lei, în contextul organizării Conferineței Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO. Dacă anterior era vorba despre catering și închirierea sălii pentru eveniment, noua achiziție se va referi la servicii de transport, program artistic și recepție separată la o vinărie, scrie realitatea.md.

Suma include regia, serviciile foto și video, mai multe tipuri de echipamente pentru birouri, brandingul, identitatea vizuală, crearea zonelor pentru presă și serviciile de hostess.

Programul artistic preconizat în ziua inaugurării evenimentului ar urma să includă prestația unui ansamblu de dansuri populare și un prezentator care vorbește engleza. Concertul va dura circa o oră.

Pentru oaspeții străini se vor mai organiza vizite la câteva muzee și la operă pentru 10 persoane, soți sau soții ale persoanelor care participă la Conferință.

Recepția la vinărie va fi pentru 300 de persoane și va include și un tur al întreprinderii. Aceasta se va afla în raza de 30 de kilometri de Chișinău, iar participanții vor lua acolo cina de tip fourchette, cu gustări reci, bucate de bază și desert.

Caietul de sarcini mai prevede și tipurile de transport care vor fi utilizate de către delegați. Acestea trebuie să fie fără mirosuri străine, să aibă aer condiționat și să fie produse nu mai devreme decât în 2018. Pe lângă autocare și microbuze, se solicită și câteva vehicule business-class, iar șoferii lor obligatoriu trebuie să cunoască limba engleză la nivelul B1-B2.

Licitația se desfășoară pe fundalul protestelor agricultorilor, care joi au blocat din nou drumul de acces spre vama Leușeni. Recent, Ministerul Agriculturii a lansat o altă procedură de achiziție, de 2,75 de milioane de lei, ce ține de catering și închirierea sălilor destinate evenimentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#Bolea #Agricultură #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.