Firma fratelui Irinei Vlah și a milionarului Vaja Jhashi, în topul celor mai mari exportatori de porumb

Exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat fluctuații semnificative în sezonul 2023/2024, cu un volum total de 280 024 de tone, marcând o creștere de 48% față de sezonul precedent și o scădere de 64% față de sezonul 2021/2022. Aceste cifre reflectă o tendință de export mai lentă în acest sezon, cu stocuri considerabile de porumb rămase în țară, având în vedere o recoltă globală estimată la 1 300 – 1 500 mii tone, arată datele publicate de economistul Iurie Rija de la Asociația Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere.

Prețul mediu de export pentru sezonul curent a fost de 3,29 lei/kg, cu 33% mai mic față de anul precedent, semnalând o tendință descendentă în prețurile de pe piața globală a porumbului. În 2023, exporturile de porumb au totalizat 627 065 de tone, o cantitate mai mică decât în 2022, dar cu o creștere de 11,1% față de 2021. Această discrepanță între ani este explicată de calendarul tradițional al exporturilor de porumb, care se concentrează în lunile ianuarie-aprilie pentru recoltele din anii precedenți.

Trendul global al scăderii prețurilor la porumb este evident și în alte regiuni, de exemplu, prețul la DAP Constanța a scăzut de la 270 euro/t în februarie 2023 la 157 euro/t în februarie 2024.

Exporturile din sezonul 2023/2024 reprezintă aproximativ 20% din recolta globală estimată pentru Republica Moldova. În ceea ce privește distribuția exporturilor pe companii, primele 20 de companii au acoperit 81% din totalul exporturilor de porumb în 2023, cu Orom Imexpo SRL în frunte cu o cotă de piață de 16%, urmată de Agrofloris-Nord SRL cu 14% (face parte din holdingul Trans Oil, controlat de milioanrul Vaja Jashi) și Grando Invest din Transnistria cu 41 mii tone exportate. Printre companii se mai regăsește și cea a fratelui fostului bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Este vorba de DEMIR AGRO, controlată de Serghei Vlah, cu o cotă de 6%.

România a fost principalul destinatar al exporturilor de porumb din Republica Moldova în 2023, absorbând aproximativ 62% din totalul exportat, urmată de Cipru, Liban, Turcia și Italia. Aceste cifre ilustrează importanța piețelor externe pentru industria porumbului din Moldova și impactul fluctuațiilor de prețuri asupra exporturilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#porumb #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.