Mircea Aursulesei, un nou vicepreședinte în cadrul Comitetului de Direcție al Victoriabank

Victoriabank are un nou membru în cadrul Comitetului de Direcție. Mircea Aursulesei a primit aprobarea Băncii Naționale a Moldovei pentru exercitarea funcției de vicepreședinte. Noul vicepreședinte al Victoriabank va fi responsabil de aria Retail. El va coordona activitatea Direcțiilor Vânzări și Dezvoltare Rețea, Clienți IMM, Produse Retail, Produse Carduri și Acceptare, Sisteme Internaționale de Plăți, precum și Vânzări Online.

„Este o mare onoare pentru mine să mă alătur echipei de top management a Victoriabank. În cei aproape șase ani de când lucrez în această organizație, am înțeles că reprezint o mică parte din povestea de succes a unei bănci pornită de la zero, cu ambiție și curaj antreprenorial și crescută sănătos, în baza principiilor care au fost păstrate și transmise mai departe”, a menționat noul vicepreședinte Victoriabank.

Mircea Aursulesei s-a alăturat echipei Victoriabank în 2018, în funcția de director al Direcției Vânzări și Dezvoltare Rețea. Are o experiență de muncă de 21 ani în cadrul grupului financiar Banca Transilvania. În 2002, el și-a început cariera la BT în sucursala din Suceava, iar apoi a evoluat profesional ocupând diverse funcții manageriale. În 2013 a fost numit manager regional Vânzări la Banca Transilvania, post pe care l-a deținut până la detașarea la Victoriabank.

„Am avut oportunitatea să aduc în echipele cu care am lucrat oameni profesioniști, de calitate, care au înțeles că suntem pe un drum fără compromisuri și scopul final este să oferim produse și servicii de calitate pentru clienți. Sunt entuziast și optimist cu privire la oportunitățile pe care ni le poate aduce viitorul: activăm într-un mediu dinamic, conectat cu cele mai noi dezvoltări din zona de tehnologie și, totodată, guvernat de reguli. Clienții noștri sunt ambițioși și comunicativi, ca și noi. Din funcția de vicepreședinte, având alături o echipă puternică, voi urmări ca Victoriabank să fie în continuare cât mai accesibilă, atât prin unități modernizate, prietenoase, cât și prin soluții digitale avansate” – a mai spus Mircea Aursulesei, vicepreședinte Victoriabank.

Din acest moment, Consiliul de Direcție al Victoriabank este alcătuit din președintele băncii, Levon Khanikyan, și patru vicepreședinți: Vitalie Corniciuc, Ionela Maloș, Sorin Șerban și Mircea Aursulesei. Strategia Victoriabank este orientată spre consolidarea poziției băncii pe piața din Republica Moldova, digitalizarea serviciilor bancare, inovație și diferențierea de concurenți prin produse și servicii de înaltă calitate.

Despre Victoriabank

Victoriabank a fost fondată în 1998 și face parte acum din cel mai mare grup financiar din România, Banca Transilvania. În 2018, BT devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. La începutul acestui an, Victoriabank a devenit acționar majoritar al BCR Chișinău, după achiziția integrală a acesteia. Victoriabank deține o rețea teritorială care include 70 de unități în întreaga țară și deservește peste 300 de mii de clienți. În 2022, banca a ajuns top angajator din Moldova. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate. Victoriabank este singura bancă din Moldova sută la sută online. În 2022, a fost implementat „Digital Onboarding”, platformă prin care deschizi exclusiv online un cont cu card atașat.

#membru nou #Mircea Aursulesei #Victoriabank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.