Situație de nedescris! Unul din patru tineri din Republica Moldova nu muncește și nici nu studiază

Cu paşi repezi, Republica Moldova îşi formează generaţia care nu visează la viitor. Unul din 4 tineri din ţara noastră nu munceşte şi nu studiază.

Datele Biroului Național de Statistică arată că numărul tinerilor NEET din Republica Moldova, adică cei care nu sunt angajați, nu urmează cursuri de formare profesională sau educație, a înregistrat o scădere în trimestrul IV al anului 2023. Potrivit raportului, ponderea acestui grup a constituit 28,1%, înregistrând o descreștere de 0,6 puncte procentuale față de trimestrul IV al anului 2022.

Grupurile de tineri NEET se împart astfel: cei care nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au constituit 27,9%, cu o creștere de 1,0 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent; cei care fac parte din populația ocupată, dar nu urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională, au reprezentat 35,1%, în creștere cu 0,1 puncte procentuale; cei care fac parte din populația ocupată și urmează un nivel de educație sau cursuri de formare profesională au constituit 3,0%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale.

Numărul total al tinerilor NEET în vârstă de 15-34 ani a fost de 164,5 mii de persoane, cu 31,6 mii de persoane în vârstă de 15-24 ani și 90,2 mii de persoane în vârstă de 15-29 ani. Majoritatea în toate aceste trei grupe de vârstă sunt femeile, cu o pondere de 62,4% în grupa de 15-24 ani, 66,4% în cea de 15-29 ani și 65,6% în cea de 15-34 ani.

În funcție de vârstă, predomină tinerii cu vârste între 30 și 34 de ani, cu o pondere de 45,1%, urmați de cei cu vârste între 25 și 29 de ani, cu o pondere de 35,7%. Rata tinerilor NEET a înregistrat valori în scădere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, cu 3,1 puncte procentuale în rândul persoanelor cu vârsta de 15-24 ani, cu 1,9 puncte procentuale în rândul tinerilor de 15-29 ani și cu 0,6 puncte procentuale în rândul celor de 15-34 ani. Această tendință descrescătoare este observată și în comparație cu trimestrul III al anului 2023.

Analiza arată că majoritatea tinerilor NEET sunt femei, iar principala categorie este reprezentată de cei care îngrijesc de familie, urmați de cei care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece pentru o perioadă de până la un an. Repartizarea pe vârste și motivele pentru care tinerii nu sunt angajați sau în proces de educație/formare profesională diferă semnificativ în funcție de sex și vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#studii #tineri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI