Sancțiunile SUA pun pe jar indienii! Rafinăriile de petrol au încetat să accepte tancuri rusești de la Sovcomflot

Rafinăriile de petrol din India au încetat să accepte tancurile Sovcomflot care transportau petrol rusesc din cauza amenințării cu sancțiuni ale SUA, scrie Bloomberg, citat de publicația rusească meduza.

Atât rafinăriile de petrol private, cât și cele de stat, inclusiv cea mai mare Indian Oil Corporation, refuză să accepte tancurile Sovcomflot.

Surse au declarat pentru Bloomberg că rafinăriile „verifică cu atenție” proprietatea fiecărei nave pentru a se asigura că nu este asociată cu o companie sancționată. Două petroliere, după cum scrie publicația, au petrecut câteva săptămâni în largul coastei așteptând instrucțiuni de descărcare.

Potrivit interlocutorilor publicației, problemele Sovcomflot înseamnă că Rusia are mai puține cisterne pentru a livra petrol, iar acest lucru, la rândul său, a dus la o reducere a prețurilor pentru cumpărători în a compensa costurile mai mari de transport.

Bloomberg notează că, după izbucnirea unui război la scară largă, India a fost un cumpărător major de petrol rusesc, dar înăsprirea sancțiunilor americane a determinat rafinăriile să caute petrol mai scump din alte regiuni.

Statele Unite au introdus restricții împotriva Sovcomflot încă din februarie 2022 (acestea constau într-o interdicție de a atrage datorii și finanțare prin capitaluri proprii), iar în februarie 2024 au transferat compania pe lista SDN, ceea ce înseamnă blocarea tuturor activelor și interdicția de a lucra cu aceasta. . Au fost impuse și sancțiuni împotriva a 14 tancuri Sovcomflot. Sovcomflot a inclus, de asemenea, Regatul Unit și Uniunea Europeană în listele sale de sancțiuni chiar mai devreme.

După introducerea restricțiilor, tancurile Sovcomflot, după cum au aflat jurnaliștii de la Meduza și de la Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției (OCCRP), au continuat să livreze petrol în porturile europene, ocolind sancțiunile occidentale.

Bloomberg a raportat că, pentru a evita sancțiunile, Rusia a început să folosească o „flotă din umbră” formată din vechi cisterne care opresc balizele, astfel încât acestea să nu fie văzute de sistemele de urmărire. Drept urmare, până la sfârșitul anului 2023, ocolirea plafonului de petrol introdus cu un an mai devreme, după cum au calculat jurnaliștii, a costat Rusiei 11 miliarde de dolari — mai puțin decât a câștigat din vânzările de petrol doar în octombrie 2023. În același timp, Rusia a vândut petrol către India la 80 de dolari pe baril, adică semnificativ mai mare decât plafonul de preț stabilit la 60 de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tanc petrolier #sanctiuni #India #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.