Moldova, patria drumurilor pietruite. Este rușinos câți km de astfel de trasee mai avem

Republica Moldova încă se confruntă cu 1200 de kilometri de drumuri pietruite, potrivit declarației ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, într-un live transmis live pe Facebook.

„Administrația de stat a drumurilor a parcurs toate drumurile naționale și regionale și am evaluat situația. Am luat în considerare mai mulți indicatori, inclusiv fluxul de automobile și factorii sociali, precum și numărul de localități traversate de aceste trasee. Pe baza acestor informații, am elaborat un plan de investiții și am stabilit prioritățile pentru asfaltare”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Spînu, au fost identificate tronsoanele care urmează să intre primele în programele de reparații, iar altele sunt planificate pentru viitor. Cu toate acestea, el a subliniat că încă există 1200 de kilometri de drumuri pietruite în întreaga țară. Perspectivele pentru îmbunătățirea acestora depind în mare măsură de resursele financiare disponibile.

„Anul trecut, am reușit să reabilităm 110 kilometri de drumuri regionale pietruite, iar anul acesta planificăm încă 100 de kilometri. În funcție de disponibilitatea resurselor financiare, ne propunem să reabilităm întreaga rețea de drumuri regionale. Cu banii e proprii, putem reabilita aproximativ 100 de kilometri anual, dar cu sprijinul Uniunii Europene, putem ajunge să reabilităm între 300 și 400 de kilometri pe an”, a adăugat ministrul.

Aceste eforturi reprezintă parte a unei strategii mai largi pentru modernizarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de transport și creșterea conectivității între diferitele regiuni ale țării.

Republica Moldova are nevoie de 7 miliarde de euro pentru reabilitarea celor 6000 de km de drum din întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pietruite #asfaltare #reabilitare #drumuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue