Moldova, mai aproape de UE! VIDEO de la conferința despre conectarea la „Inițiativa celor trei mări”

22 Mart. 2024, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2024, 15:10 // Actual //  bani.md

Oportunitățile de cooperare regională și potențialul conectării Republicii Moldova la proiectele de infrastructură rutieră, energetice și de comunicații din cadrul „Inițiativei celor Trei Mări” au fost prezentate în cadrul unui eveniment desfășurat la Chișinău. Invitații din statele membre au demonstrat mecanismele de lucru în cadrul Inițiativei și prioritățile celui de-al 9-lea Summit și a Forumului de Afaceri, care vor avea loc la 11 aprilie curent la Vilnius, Republica Moldova fiind invitată.

„Participarea Republicii Moldova la această Inițiativă este o oportunitate unică în procesul de integrare europeană de a ne apropia și mai mult de vecinii noștri din Europa Centrală și de Est și statele baltice, prin implementarea de proiecte comune în domenii strategice. Integrarea europeană reprezintă obiectivul strategic fundamental al țării și un deziderat al întregii societăți.

Aceasta înseamnă pentru noi prosperitate economică, valori democratice consolidate, securitate și o viață mai bună pentru fiecare cetățean. Drumul european pe care l-am ales nu este unul ușor, dar este unicul drum care poate asigura adevărata modernizare a țării pe care o tot căutăm de decenii și standardele înalte de trai pentru cetățenii noștri”, a declarat în debutul evenimentului cu genericul „Mai aproape de UE: Conectarea Republicii Moldova la Inițiativa celor Trei Mări”, Natalia Gavrilița, directoare a Asociației „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă la nivel prezidențial, formată din țări membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Obiectivul de bază este creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în domeniile energiei, transportului și mediului digital. Republica Moldova a fost invitată să adere în calitate de stat participant asociat la Summitul Inițiativei din anul 2023 găzduit de România.

„Cele mai multe state ale Uniunii Europene sunt state mici iar modelul economic de dezvoltare se bazează pe conectivitate și deschidere cât mai mare. Așteptările Republicii Moldova de la Inițiativa celor Trei Mări este de a-și dezvolta economia prin deschidere și fortificarea relațiilor cu statele membre. De asemenea, un obiectiv major este atragerea de investiții pentru proiecte de infrastructură de care Moldova are atâta nevoie. Pe dimensiunea digitalizării Moldova deja are mai multe avantaje dar și aici vrem o amplificare a cooperării pentru crearea de noi oportunități, așa cum o fac statele baltice spre exemplu” a declarat ministrul Economiei Dumitru Alaiba.

Pentru a accelera interconexiunea dintre statele membre, în anul 2019, în cadrul Inițiativei a fost creat un Fond de investiții pe baze comerciale și principii de piață. Scopul lui este să faciliteze finanțarea proiectelor comune din domeniul transporturilor, energiei și infrastructurii digitale.

Resursele Fondului completează eforturile bugetelor naționale și cele ale mediului privat, precum și investițiile europene din regiune, asigurând astfel investirea în multiple proiecte aflate la diferite etape de implementare.

„Problemele de dezvoltare economică pot fi mult mai ușor rezolvate odată cu apariția resurselor financiare private care suplimentează resursele publice. În cazul Republicii Moldova în contextul implementării unor proiecte mari de infrastructură și implicarea Fondului de investiții din cadrul Inițiativei celor Trei Mări ar putea fi mobilizate resursele private interne care la moment nu au oportunități mari de a fi investite cu excepția valorilor mobiliare de stat”, a spus la reuniune Dumitru Budianschi, Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Inițiativa celor Trei Mări este o platforma politică formată din 12 state: Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste state reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene și 22% din populația ei.

 

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.