Unde în Europa se plătește cel mai mare impozit pe câștigurile de capital? Moldova a aplicat cel mai mic impozit

Moldova a aplicat cel mai mic impozit pe câștigurile de capital, de 6%, în timp ce Bulgaria și România au ajuns la 10% fiecare, iar Croația la 12%. Grecia și Ungaria au urmat cu 15%. Euronews Business analizează impozitul pe câștigurile de capital în Europa și cum se compară această taxă pe întregul continent. Câștigurile din tranzacțiile bursiere reprezintă un impozit care se aplică la vânzarea activelor de capital sau a activelor care nu fac parte din inventarul obișnuit. Acestea includ, de obicei, lucruri precum obligațiuni, acțiuni, bunuri imobiliare, criptomonede, vehicule, bijuterii și multe altele.

De obicei, trebuie să plătiți impozit pe câștigurile de capital pentru un activ doar după ce acesta este vândut. Impozitele pe capital pe termen lung se aplică, de obicei, pe câștigurile realizate din investiții deținute mai mult de un an. Pe de altă parte, câștigurile pe termen scurt, pe activele care sunt deținute timp de un an sau mai puțin, sunt impozitate la rata normală de impozitare a proprietarului. Aceasta sfârșește prin a fi mai mare decât impozitul pe câștigurile de capital pentru investițiile pe termen lung.

Potrivit raportului 2024 al Tax Foundation privind impozitarea europeană a câștigurilor de capital din 2024, Danemarca percepe cel mai mare impozit pe câștigurile de capital, de 42%. Norvegia este pe locul al doilea, cu 37,8%, urmată de Finlanda și Franța, cu 34% fiecare. Irlanda se situează pe poziția a cincea, cu 33%.

Mai multe țări, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Georgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Elveția, Elveția și Turcia, nu impun un impozit pe câștigurile de capital.

Alex Mengden, analist de politici globale la Tax Foundation, a declarat: „Danemarca și Norvegia, cele două țări cu cele mai mari rate de impozitare a câștigurilor de capital, le leagă în mod explicit de ratele legale de impozitare a veniturilor personale, cu unele ajustări”.

Franța aplică o rată unică de 30% pentru câștigurile de capital, iar persoanele cu venituri mari plătesc o taxă suplimentară de 4%. Contribuabilii cu venituri mai mici au opțiunea de a alege ca câștigurile lor de capital să fie impozitate la ratele progresive ale impozitului pe venit pentru valori mobiliare.

În acest caz, aceștia pot primi o reducere pentru perioada de timp în care și-au păstrat titlurile, dar acest lucru este valabil numai pentru acțiunile sau titlurile cumpărate înainte de 1 ianuarie 2018.

Pentru acțiunile deținute între doi și opt ani, se poate obține o reducere de 50%, cu o relaxare de 65% pentru acțiunile deținute mai mult de opt ani.

Finlanda impozitează separat capitalul și veniturile obținute. Câteva exemple de venituri de capital sunt veniturile de capital din venituri sau activități antreprenoriale, participarea la profit și câștigurile de capital, veniturile din vânzarea de lemn și veniturile din dividende. De asemenea, sunt incluse veniturile din chirii, veniturile din resurse funciare extractibile și anumite tipuri de venituri din dobânzi.

Finlanda are, de asemenea, un impozit progresiv pe câștigurile de capital, veniturile de capital mai mici de 30.000 euro fiind impozitate cu o rată de 30%. Pentru veniturile de capital impozabile care depășesc acest prag se aplică o taxă de 34%.

Impozitele mai mici pe câștigurile de capital din țările din Europa de Est și de Sud-Est, cum ar fi Moldova, Bulgaria și România, printre altele, le fac să fie locuri atractive pentru o varietate de companii.
La acest lucru au contribuit, de asemenea, scutirile fiscale, terenurile și forța de muncă ieftine, precum și legile destul de simple pentru înființarea de societăți.

În țările în curs de dezvoltare, veniturile din capital provin, de obicei, din schimbul sau vânzarea de bunuri imobiliare, în timp ce în țările dezvoltate, acestea provin în principal din vânzarea de titluri de valoare. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o proporție majoră a bogăției și a capitalului țărilor în curs de dezvoltare este imobilizată în proprietăți imobiliare. În plus, din cauza faptului că acțiunile la purtător sunt utilizate pe scară largă, nici impozitele pe câștigurile de capital pe acțiuni nu sunt la fel de eficiente.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare impozitează, de obicei, câștigurile de capital din investițiile imobiliare, deoarece acestea sunt considerate speculative și nu foarte productive din punct de vedere social. Prin urmare, impozitele pe acest tip de investiții sunt, de asemenea, menite să le limiteze într-o oarecare măsură, în speranța de a orienta cetățenii către alte investiții mai aliniate cu obiectivele economice și sociale ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.