Unde în Europa se plătește cel mai mare impozit pe câștigurile de capital? Moldova a aplicat cel mai mic impozit

23 Mart. 2024, 07:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 07:09 // Actual //  bani.md

Moldova a aplicat cel mai mic impozit pe câștigurile de capital, de 6%, în timp ce Bulgaria și România au ajuns la 10% fiecare, iar Croația la 12%. Grecia și Ungaria au urmat cu 15%. Euronews Business analizează impozitul pe câștigurile de capital în Europa și cum se compară această taxă pe întregul continent. Câștigurile din tranzacțiile bursiere reprezintă un impozit care se aplică la vânzarea activelor de capital sau a activelor care nu fac parte din inventarul obișnuit. Acestea includ, de obicei, lucruri precum obligațiuni, acțiuni, bunuri imobiliare, criptomonede, vehicule, bijuterii și multe altele.

De obicei, trebuie să plătiți impozit pe câștigurile de capital pentru un activ doar după ce acesta este vândut. Impozitele pe capital pe termen lung se aplică, de obicei, pe câștigurile realizate din investiții deținute mai mult de un an. Pe de altă parte, câștigurile pe termen scurt, pe activele care sunt deținute timp de un an sau mai puțin, sunt impozitate la rata normală de impozitare a proprietarului. Aceasta sfârșește prin a fi mai mare decât impozitul pe câștigurile de capital pentru investițiile pe termen lung.

Potrivit raportului 2024 al Tax Foundation privind impozitarea europeană a câștigurilor de capital din 2024, Danemarca percepe cel mai mare impozit pe câștigurile de capital, de 42%. Norvegia este pe locul al doilea, cu 37,8%, urmată de Finlanda și Franța, cu 34% fiecare. Irlanda se situează pe poziția a cincea, cu 33%.

Mai multe țări, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Georgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Elveția, Elveția și Turcia, nu impun un impozit pe câștigurile de capital.

Alex Mengden, analist de politici globale la Tax Foundation, a declarat: „Danemarca și Norvegia, cele două țări cu cele mai mari rate de impozitare a câștigurilor de capital, le leagă în mod explicit de ratele legale de impozitare a veniturilor personale, cu unele ajustări”.

Franța aplică o rată unică de 30% pentru câștigurile de capital, iar persoanele cu venituri mari plătesc o taxă suplimentară de 4%. Contribuabilii cu venituri mai mici au opțiunea de a alege ca câștigurile lor de capital să fie impozitate la ratele progresive ale impozitului pe venit pentru valori mobiliare.

În acest caz, aceștia pot primi o reducere pentru perioada de timp în care și-au păstrat titlurile, dar acest lucru este valabil numai pentru acțiunile sau titlurile cumpărate înainte de 1 ianuarie 2018.

Pentru acțiunile deținute între doi și opt ani, se poate obține o reducere de 50%, cu o relaxare de 65% pentru acțiunile deținute mai mult de opt ani.

Finlanda impozitează separat capitalul și veniturile obținute. Câteva exemple de venituri de capital sunt veniturile de capital din venituri sau activități antreprenoriale, participarea la profit și câștigurile de capital, veniturile din vânzarea de lemn și veniturile din dividende. De asemenea, sunt incluse veniturile din chirii, veniturile din resurse funciare extractibile și anumite tipuri de venituri din dobânzi.

Finlanda are, de asemenea, un impozit progresiv pe câștigurile de capital, veniturile de capital mai mici de 30.000 euro fiind impozitate cu o rată de 30%. Pentru veniturile de capital impozabile care depășesc acest prag se aplică o taxă de 34%.

Impozitele mai mici pe câștigurile de capital din țările din Europa de Est și de Sud-Est, cum ar fi Moldova, Bulgaria și România, printre altele, le fac să fie locuri atractive pentru o varietate de companii.
La acest lucru au contribuit, de asemenea, scutirile fiscale, terenurile și forța de muncă ieftine, precum și legile destul de simple pentru înființarea de societăți.

În țările în curs de dezvoltare, veniturile din capital provin, de obicei, din schimbul sau vânzarea de bunuri imobiliare, în timp ce în țările dezvoltate, acestea provin în principal din vânzarea de titluri de valoare. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o proporție majoră a bogăției și a capitalului țărilor în curs de dezvoltare este imobilizată în proprietăți imobiliare. În plus, din cauza faptului că acțiunile la purtător sunt utilizate pe scară largă, nici impozitele pe câștigurile de capital pe acțiuni nu sunt la fel de eficiente.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare impozitează, de obicei, câștigurile de capital din investițiile imobiliare, deoarece acestea sunt considerate speculative și nu foarte productive din punct de vedere social. Prin urmare, impozitele pe acest tip de investiții sunt, de asemenea, menite să le limiteze într-o oarecare măsură, în speranța de a orienta cetățenii către alte investiții mai aliniate cu obiectivele economice și sociale ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2025, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
20 Aug. 2025, 10:48 // Actual //  Soroceanu Olga

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

 

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:

„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII