Unde în Europa se plătește cel mai mare impozit pe câștigurile de capital? Moldova a aplicat cel mai mic impozit

23 Mart. 2024, 07:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 07:09 // Actual //  bani.md

Moldova a aplicat cel mai mic impozit pe câștigurile de capital, de 6%, în timp ce Bulgaria și România au ajuns la 10% fiecare, iar Croația la 12%. Grecia și Ungaria au urmat cu 15%. Euronews Business analizează impozitul pe câștigurile de capital în Europa și cum se compară această taxă pe întregul continent. Câștigurile din tranzacțiile bursiere reprezintă un impozit care se aplică la vânzarea activelor de capital sau a activelor care nu fac parte din inventarul obișnuit. Acestea includ, de obicei, lucruri precum obligațiuni, acțiuni, bunuri imobiliare, criptomonede, vehicule, bijuterii și multe altele.

De obicei, trebuie să plătiți impozit pe câștigurile de capital pentru un activ doar după ce acesta este vândut. Impozitele pe capital pe termen lung se aplică, de obicei, pe câștigurile realizate din investiții deținute mai mult de un an. Pe de altă parte, câștigurile pe termen scurt, pe activele care sunt deținute timp de un an sau mai puțin, sunt impozitate la rata normală de impozitare a proprietarului. Aceasta sfârșește prin a fi mai mare decât impozitul pe câștigurile de capital pentru investițiile pe termen lung.

Potrivit raportului 2024 al Tax Foundation privind impozitarea europeană a câștigurilor de capital din 2024, Danemarca percepe cel mai mare impozit pe câștigurile de capital, de 42%. Norvegia este pe locul al doilea, cu 37,8%, urmată de Finlanda și Franța, cu 34% fiecare. Irlanda se situează pe poziția a cincea, cu 33%.

Mai multe țări, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Georgia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Slovacia, Elveția, Elveția și Turcia, nu impun un impozit pe câștigurile de capital.

Alex Mengden, analist de politici globale la Tax Foundation, a declarat: „Danemarca și Norvegia, cele două țări cu cele mai mari rate de impozitare a câștigurilor de capital, le leagă în mod explicit de ratele legale de impozitare a veniturilor personale, cu unele ajustări”.

Franța aplică o rată unică de 30% pentru câștigurile de capital, iar persoanele cu venituri mari plătesc o taxă suplimentară de 4%. Contribuabilii cu venituri mai mici au opțiunea de a alege ca câștigurile lor de capital să fie impozitate la ratele progresive ale impozitului pe venit pentru valori mobiliare.

În acest caz, aceștia pot primi o reducere pentru perioada de timp în care și-au păstrat titlurile, dar acest lucru este valabil numai pentru acțiunile sau titlurile cumpărate înainte de 1 ianuarie 2018.

Pentru acțiunile deținute între doi și opt ani, se poate obține o reducere de 50%, cu o relaxare de 65% pentru acțiunile deținute mai mult de opt ani.

Finlanda impozitează separat capitalul și veniturile obținute. Câteva exemple de venituri de capital sunt veniturile de capital din venituri sau activități antreprenoriale, participarea la profit și câștigurile de capital, veniturile din vânzarea de lemn și veniturile din dividende. De asemenea, sunt incluse veniturile din chirii, veniturile din resurse funciare extractibile și anumite tipuri de venituri din dobânzi.

Finlanda are, de asemenea, un impozit progresiv pe câștigurile de capital, veniturile de capital mai mici de 30.000 euro fiind impozitate cu o rată de 30%. Pentru veniturile de capital impozabile care depășesc acest prag se aplică o taxă de 34%.

Impozitele mai mici pe câștigurile de capital din țările din Europa de Est și de Sud-Est, cum ar fi Moldova, Bulgaria și România, printre altele, le fac să fie locuri atractive pentru o varietate de companii.
La acest lucru au contribuit, de asemenea, scutirile fiscale, terenurile și forța de muncă ieftine, precum și legile destul de simple pentru înființarea de societăți.

În țările în curs de dezvoltare, veniturile din capital provin, de obicei, din schimbul sau vânzarea de bunuri imobiliare, în timp ce în țările dezvoltate, acestea provin în principal din vânzarea de titluri de valoare. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că o proporție majoră a bogăției și a capitalului țărilor în curs de dezvoltare este imobilizată în proprietăți imobiliare. În plus, din cauza faptului că acțiunile la purtător sunt utilizate pe scară largă, nici impozitele pe câștigurile de capital pe acțiuni nu sunt la fel de eficiente.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare impozitează, de obicei, câștigurile de capital din investițiile imobiliare, deoarece acestea sunt considerate speculative și nu foarte productive din punct de vedere social. Prin urmare, impozitele pe acest tip de investiții sunt, de asemenea, menite să le limiteze într-o oarecare măsură, în speranța de a orienta cetățenii către alte investiții mai aliniate cu obiectivele economice și sociale ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.