Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menţinut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiştilor, şi a avertizat că presiunile inflaţioniste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menţinută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflaţiei la ţinta RCB de 4%, transmite Reuters.
Chiar dacă este posibil ca ciclul de înăsprire a politicii monetare să se fi încheiat, Banca Rusiei nu pare capabilă să atenueze costurile de împrumut, în contextul cererii interne ridicate de consum şi al impactului produs de deficitul de forţă de muncă din ţară.
„Cererea internă încă depăşeşte capacităţile de a extinde producţia de bunuri şi servicii. Înăsprirea pieţei forţei de muncă se accentuează”, se arată în comunicatul Băncii Rusiei.
Inflaţia, principalul motiv de îngrijorare al RCB, s-a situat la 7,4% în 2023, comparativ cu 11,9% în 2022, iar economiştii se aşteaptă să rămână anul acesta mult peste ţinta de 4%.
Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală a Rusiei să înceapă din iunie relaxarea politicii monetare. Următoarea reuniune este programată pe 26 aprilie.
Din iulie şi până în decembrie 2023, Banca Centrală a Rusiei a majorat dobânda de politică monetară cu 850 de puncte de bază, după ce rubla s-a depreciat peste pragul de 100 de ruble pentru un dolar, iar Kremlinul a cerut înăsprirea politicii monetare.
Banca Centrală a Rusiei menţine dobânda la 16%, presiunile inflaţioniste rămân ridicate


Fosta consilieră financiară a gigantului petrolier KazMunayGas, Mariana Durleșteanu acuză, într-o postare pe Facebook, o schemă de corupție care implică sume masive de bani europeni destinați crizei energetice din Moldova. Potrivit acesteia, banii Uniunii Europene, care ar trebui să sprijine populația și securitatea energetică a țării, sunt deturnați prin companii fantomă și conturi offshore, consolidând dependența Moldovei de gazul rusesc.
Fondurile alocate de UE pentru subvenții energetice și dezvoltarea energiei alternative sunt utilizate pentru achiziții opace de gaz. Gazul este cumpărat prin intermediari din Dubai și vândut Moldovei la prețuri umflate, diferențele fiind transferate în conturi offshore.
Andrei Spînu, Dorin Recean și conducerea „Energocom” sunt acuzați că dirijează aceste scheme cu sprijinul liderului transnistrean Vadim Krasnoselski. Transnistria primește gaz gratuit, în timp ce Moldova plătește pentru energia electrică produsă în regiunea separatistă.
Facturile la energie pentru moldoveni sunt umflate artificial, iar economia țării pierde milioane de euro. UE, care intenționează să sprijine dezvoltarea Moldovei, ajunge, indirect, să alimenteze corupția.
Mariana Durleșteanu propune măsuri pentru a opri aceste practici, inclusiv asigurarea transparenței în achizițiile de gaz ale „Energocom”, eliminarea intermediarilor dubioși și solicitarea unui audit european. Ea subliniază că perpetuarea acestei scheme subminează încrederea în sprijinul european și agravează dependența energetică a Moldovei de Rusia. Totodată, avertizează că cotațiile TTF pentru gaz indică deja creșteri, ceea ce ar putea amplifica și mai mult impactul negativ asupra economiei moldovenești.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Șoc pentru călători! Biletele de tren Chișinău – Ungheni se scumpesc exponențial
-
2Decizie surprinzătoare la Aeroportul Chișinău! Administrația preia gestionarea completă a magazinelor lui Șor
-
3Disperare în Transnistria! Centrala de la Cuciurgan își vinde locomotivele pentru a plăti salariile angajaților
-
4Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog
-
5România, hub energetic pentru Moldova și Transnistria! Bucureștiul cumpără gaz la prețuri record












