Cât de bogat este premierul Recean! Este eclipsat de soție care a ridicat un salariu lunar de 385 mii de lei

Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a încasat venituri substanțiale în 2023, conform declarației sale de avere. Potrivit datelor, Recean a primit aproape 92.000 de lei de la Președinție și peste 213.900 de lei de la Guvern. Soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib, a obținut 4,6 milioane de lei sau câte 385,7 mii de lei lunar.

Șeful Guvernului a primit dividende de la KFC, franciza din Chișinău pe care o deține împreună cu directorul PROTV Chișinău, Cătălin Giosan, în sumă de 745 mii de lei și 150 mii de lei de la Performa SRL.

Recean are în proprietate două terenuri intravilane unul în valoare de 500 de euro și altul în sumă de 400 mii de lei. Al treilea teren, care este agricol a fost primit donație și costă 60 mii de lei.

Premierul deține o casă de 271 de metri pătrați, în sumă de 4,5 milioane de lei și o vilă de 60 mii de euro.

Mașina familiei Recean este înregistrată pe numele soției. Automobilul a fost cumpărat în 2021 și costă 19,2 mii euro.

Toate conturile bancare sunt deținute de soția lui Recean și majoritatea sunt la maib unde deține funcția de vicepreședinte. Este vorba de 16 conturi bancare pe care sunt 144,2 mii euro și 984,4 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #premier #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.