Averea lui Andrei Spînu. Conturi pline, dividende și acțiuni la Airbus, Boeing, Apple și Microsoft

Andrei Spînu a obținut pe parcursul anului 2023, din funcția de ministru al Infrastructurii, un salariu de peste 395,2 de mii de lei, iar de la Președinție 140,2 mii de lei. Dividendele de la WUPP LTD, companie de traducere, au însumat 184 mii de lei, arată datele declarației pe venit.

Oficialul are în proprietate un apartament cu o cotă parte de 100% și o casă unde deține 50%. Valoarea apartamentului este de 102 mii de euro, iar casa – 472 mii de lei. Spînu deține în proprietate patru loturi de terenuri agricole și un teren intravilan.

Totodată, acesta mai indică în declarația sa de avere și interese personale un autoturism/VW Tiguan fabricat în anul 2019 și pe care l-a dobândit în 2020, în valoare de 27 de mii de dolari, precum și un Autoturism/Audi Q5 fabricat în anul 2014, pe care l-a dobândit în anul 2017 și care valoarează 380 de mii de lei.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 11 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova și România. Cele mai multe sume de bani le păstrează la ING România – 30,6 mii euro și 66,4 mii RON.

Oficialul a mai indicat în declarație cote-părți de 1,25% din Bloombrain OU cu valoare de 50 000 euro și cote-părți de 100% din: S.R.L NOMASVELLO M (Chișinău) – cu valoare de cumpărare de 500 lei, Wupp Ltd. (Marea Britanie) – cu valoare de 1000 de dolari și OneTwoStart Ltd (Hong Hong) – 10 000 HKD.

De asemenea, ministrul Spînu mai indică și acțiuni la Airbus cu o valoare de 445 euro , Boeing – 659 USD, Apple – 559 USD și Microsoft – 1084 USD.

La capitolul cheltuieli, ministrul Infrastructurii a cheltuit 35 de mii de euro pentru „turism/tratament”, 5000 de euro pentru servicii educaționale, dar și instalarea panourilor solare în sumă de 237,2 mii de lei. Pentru reparțaia casei a cheltuit 62,8 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.