Tranzacția secolului în Chișinău! 15 milioane de euro pentru un teren și 250 milioane de dolari investiții

Terenul de 5,2 hectare de pe strada Tighina va fi vândut Ambasadei SUA prin intermediul unui acord. Guvernul a inițiat procesul de negociere a documentului care va debloca procesul prin care acest teren din centrul capitalei, abandonat de aproape 17 ani, va putea fi valorificat, iar tot acest sector al Chișinăului va fi revitalizat. Se estimează că prețul de vânzare va fi de circa 15 milioane de Euro, însă toate datele finale vor fi făcute publice după ce echipa de negociatori va încheia toate procesele.

Banii din vânzarea terenului vor fi alocați pentru câteva proiecte importante: crearea Centrului de Cultură și Artă contemporană „Universul”; reparația școlilor sportive din toată țara; realizarea studiului de fezabilitate și proiectarea viitorului Stadion Național.

Vânzarea se va face la un preț corect și vine cu câteva condiții obligatorii: păstrarea porților ca obiect arhitectural de valoare, crearea unei zone verzi pe acel teren și respectarea unor restricții de înălțime.

Până la 10 aprilie, proiectul urmează a fi avizat de ministere și de Comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană. Ulterior, vor începe negocierile care vor stabili exact textul noului acord, inclusiv suma finală a tranzacției, înălțimea construcției și banii care vor fi asigurați de partea americană pentru răscumpărarea clădirilor de la proprietarii privați.

Câteva aspecte importante ale acestui proces:-

Ambasada SUA caută un teren pentru sediu mai bine de 20 de ani. Prima discuție privind acest teren a avut loc în 2008, la scurt timp după demolarea, în 2007, a fostului stadion.

Prima solicitare oficială a Ambasadei SUA de a obține acest teren a fost făcută în 2015 și de atunci reprezentanții misiunii diplomatice discută cu autoritățile de la Chișinău.

Ambasada va investi cel puțin 250 de milioane de dolari în acest proiect care va oferi un plus de valoare centrului urban al Chișinăului.

Pe parcursul a mai mult de 30 de ani, SUA au ajutat cetățenii Republicii Moldova cu peste 2,5 miliarde de dolari asistență nerambursabilă. Avem un parteneriat strategic, stabil și puternic cu SUA.

Nu este vorba despre vânzarea stadionului, având în vedere că acesta a fost demolat în 2007. Vorbim despre vânzarea unui teren lăsat în paragină. De 17 ani zona este insalubră, murdară, transformată în adăpost pentru câini vagabonzi și oameni ai străzii.

#teten #stadion #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.