Cum a ajuns Starlink, reţeaua revoluţionară de sateliţi a lui Elon Musk, o forţă geopolitică

Elon Musk s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida, discutând despre posibila susţinere financiară în campania pentru preşedinţia SUA. Musk a avut întâlniri şi cu lideri străini, arătând influenţa afacerilor şi a proiectului său Starlink în geopolitică. În contextul conflictului din Ucraina, rolul giganţilor tehnologici, inclusiv SpaceX şi Microsoft, este din ce în ce mai evident, generând îngrijorări privind interesele economice versus cele geopolitice.

La începutul lunii martie, Elon Musk s-a dus cu avionul personal în Florida, unde s-a întâlnit cu Donald Trump. Al doilea cel mai bogat om din lume l-a întâlnit pe cel ce vrea să redevină cel mai puternic politician din lume. Cu banii săi, Musk îl poate ajuta pe Trump să ajungă din nou preşedintele SUA. Miliardarul este foarte interesat, aproape obsedat, de politica americană şi simpatizează cu ideile şi ideologia lui Trump. Se pare că şi-a ales tabăra politică, una controversată, aşa cum îi sunt viaţa şi afacerile. Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. Cei doi au schimbat politeţuri. Liderul chinez a lăudat modul în care afaceristul american îşi dezvoltă afacerile cu maşini electrice în China, iar Musk şi-a exprimat recunoştinţa pentru modul în care sectorul de profil chinezesc creşte. Întâlnirea a avut loc în SUA. Sunt zvonuri că Musk s-a întâlnit anul trecut şi cu vicepremierul Chinei, Ding Xuexiang, la Beijing. În Israel, el a fost întâmpinat ca un şef de stat. S-a dus acolo pentru a oferi guvernului lui Netanyahu controlul asupra reţelei de telecomunicaţii prin satelit Starlink în Fâşia Gaza. Şi-a spălat astfel păcatele după ce anterior postase pe reţeaua sa de socializare X un mesaj cu tente rasiste, antisemitice şi conspiraţioniste.

Modul în care Musk reuşeşte să-şi ţeasă relaţii cu liderii lumii arată rolul pe care el, afacerile lui şi în special constelaţia de sateliţi Starlink au ajuns să-l joace pe scena geopolitică globală. Acest lucru a devenit mai evident de când Rusia a pornit război contra Ucrainei. Prin extensie, se poate spune că giganţii din tehnologie au o poziţie de putere în aceste jocuri. Iar faptul că interesele strategice se intersectează cu cele de afaceri trezeşte îngrijorări, scrie El Pais. „Rolul geopolitic al companiilor tehnologice este evident în războiul din Ucraina, spulberând mitul că platforme precum Facebook, Google şi YouTube sunt actori neutri”, scrie Audrey Kurth Cronin, profesor de securitate la Universitatea Carnegie Mellon, într-un articol publicat de către Centrul Henry A. Kissinger pentru Afaceri Globale. Microsoft a protejat Ucraina de atacuri cibernetice, iar Google a eliminat imaginile din Ucraina de pe hărţile sale open source. Însă nu încape îndoială că reţeaua de sateliţi Starlink a lui Musk, integrată în SpaceX, este cea care a avut un rol decisiv în menţinerea conectivităţii la internet a Ucrainei. Interesele comerciale şi geopolitica au mers istoric mână în mână, iar războaiele din motive economice îşi au rădăcinile în timpuri străvechi. Lupta pentru resurse şi teritoriu precede conflictele religioase, culturale sau ideologice. Nici influenţa companiilor asupra politicii externe a marilor puteri sau a diplomaţiei de afaceri şi economice nu este nouă. În situaţia actuală există, însă, noutăţi de formă şi de fond.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#star link #retea #Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.