Începe recensământul populației și locuințelor în Republica Moldova

Astăzi, pe 8 aprilie, începe recensământul populației și locuințelor în Republica Moldova, o operațiune crucială ce va dura trei luni, până pe 7 iulie.

Acest proces va implica colectarea informațiilor prin recenzarea directă a persoanelor, precum și prin obținerea de date din surse administrative sau private. După finalizarea recensământului, Biroul Național de Statistică va evalua acoperirea și precizia datelor colectate prin ancheta postrecenzare.

Recensământul are ca obiectiv furnizarea de informații esențiale despre populația rezidentă și locuințele din Republica Moldova, ce vor fi folosite pentru elaborarea și evaluarea politicilor publice, cercetarea științifică și sprijinirea mediului de afaceri.

Iată câteva întrebări frecvente și răspunsuri despre procesul de recensământ:

1. Câte vizite va efectua recenzorul la domiciliul persoanelor?
Recenzorul va face 5 vizite la domiciliu, iar în cazul absenței, va lăsa o notificare pentru a stabili un moment convenabil pentru recenzare.

2. Poate un alt membru al familiei să răspundă în locul meu la întrebările din chestionarul de recensământ?**
Da, un membru adult al familiei poate oferi răspunsuri despre ceilalți membri ai gospodăriei.

3. Cine răspunde în locul copiilor?
Părinții sau persoanele adulte care au grijă de copii vor furniza informațiile despre aceștia.

4. Dacă sunt în afara țării în perioada recensământului, cum voi fi recenzat?
Veți fi recenzat la locuința de unde ați plecat, iar un membru rămas în țară va oferi informații recenzorului.

5. Cetățenii străini aflați pe teritoriul țării trebuie să participe la recensământ?
Da, dacă locuiesc în Republica Moldova timp de cel puțin 12 luni.

Acestea sunt doar câteva din întrebările adesea puse, însă pentru mai multe informații, cetățenii sunt încurajați să contacteze Biroul Național de Statistică sau să viziteze site-ul dedicat recensământului.

Recensământul este un moment esențial pentru obținerea unor date precise și actualizate despre populație și locuințe, care vor fi utilizate pentru planificarea și dezvoltarea viitoare a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recensamint #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.