La Anenii Noi va fi organizat un Târg al locurilor de muncă și meșteșugărit

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în parteneriat cu HEKS/EPER Moldova organizează Târgul locurilor de muncă și meșteșugărit la Anenii Noi, în scuarul Casei de Cultură. Evenimentul va avea loc pe data de 12 aprilie 2024, între orele 10:00 – 14:00.

La târg vor participa agenţi economici din diverse domenii de activitate care vor prezenta oferte pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în agricultură, turism, vinificație, design de haine, apicultură sau zootehnie.

Vizitatorii vor putea admira produse artizanale unice create de băștinași, având oportunitatea de a achiziționa decorațiuni pascale, coșuri din lozie, instrumente muzicale, fețe de masă și perne confecționate manual. Totodată, nu vor lipsi produsele ecologice autohtone, printre care se numără: mierea, plantele medicinale, uleiurile presate la rece și patiseria.

Echipa HEKS/EPER Moldova va organiza sesiuni de dialog cu antreprenorii locali privind crearea unei afaceri în Republica Moldova.

De ce este important să participi?

– Ai șansa să obții informații detaliate despre serviciile și posibilitățile oferite de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și informare privind piața muncii, cursuri de formare profesională, vei fi ghidat în carieră.

– Beneficiezi de oportunitatea de a descoperi locuri de muncă potrivite pentru tine sau de a-ți schimba direcția de activitate.

– Ai posibilitatea de a interacționa direct cu angajatorii și de a-ți prezenta abilitățile și experiența profesională în fața lor.

Această activitate este organizată în cadrul proiectului „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat de Helvetas în parteneriat cu HEKS/EPER Moldova, cu sprijinul Elveției.

#cariere #HEKS/EPER Moldova #Târg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.