Care sunt lecțiile recesiunii din Japonia. Impactul real al devalorizării yenului asupra piețelor globale de capital

15 Apr. 2024, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 06:57 // Actual //  bani.md

Autoritățile japoneze se confruntă cu o presiune puternică în combaterea deprecierii susținute a yenului, în timp ce traderii scad valoarea monedei așteptându-se ca Banca Centrală să nu coboare prea curând ratele dobânzilor. Deși situația în țară este foarte delicată, atitudinea istoric foarte prudentă a Băncii Japoniei va putea interveni la nivel domestic pentru a opera reglaje ale recesiunii în curs.

Cu toate acestea, economiștii spun că fluctuațiile yenului influențează deciziile investitorilor internaționali, afectând fluxurile de capital și valoarea relativă a monedelor, în contextul unei politici monetare divergente între Japonia, SUA și Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize monetare realizată de Reuters, Japonia a cumpărat yen în septembrie 2022, prima sa incursiune pe piață pentru a-și stimula moneda din 1998 încoace, după o decizie a Băncii Japoniei (BOJ) de a menține politica sa monetară ultra-relaxată care a dus yenul la un minim de 145 la 1 în paritate cu dolarul american. Ulterior, în luna octombrie, banca centrală a intervenit din nou după ce yenul a scăzut la un minim de 32 de ani de 151,94 în relație cu moneda americană.

În contextul în care Ministerul Finanțelor a vândut yen pentru a preveni creșterea acestuia și daunele suferite de economia asiatică atât de dependente de export prin faptul că face bunurile japoneze mai puțin competitive pe plan internațional, devalorizarea yenului este acum văzută ca fiind deosebit de problematică, explică economiștii Reuters. Tot mai multe firme japoneze și-au mutat producția în străinătate și economia depinde foarte mult de importurile de bunuri, de la combustibil și materii prime până la piese pentru mașini.

Deprecierea yenului favorizează profiturile exportatorilor japonezi și turismul, valutele străine având o putere de cumpărare mai mare în Japonia. Însă, această tendință are un impact negativ asupra gospodăriilor, mărind costurile importurilor și presând bugetele familiilor, arată analiștii.

În ceea ce privește impactul acestei devalorizări asupra piețelor de capital, moneda japoneză a fost într-o tendință descendentă constantă de mai bine de trei ani, pierzând aproximativ o treime din valoarea sa de la începutul anului 2021. De asemenea, yenul are cea mai scăzută rată a dobânzii dintre valutele G10, ceea ce încurajează investitorii să împrumute yen la costuri reduse și să îl vândă pentru a investi în valute cu randamente mai mari, contribuind la scăderea prețului său, potrivit unei alte relatări Reuters.

Aceste tranzacții, cunoscute sub numele de „carry trade”, sunt deosebit de atractive atunci când volatilitatea pe piețele globale este scăzută, cum este cazul în prezent, diferența fundamentală a ratelor dobânzilor fiind un motor principal al pieței. Ratele dobânzilor la împrumuturi pe termen scurt sunt menținute sub 0,1% și nu se așteaptă să crească semnificativ. În contrast, ratele dobânzilor pe termen scurt în SUA sunt între 5,25-5,5%, iar o reducere a ratelor dobânzilor în SUA nu este anticipată până în septembrie sau noiembrie, arată sursa citată.

Banca Centrală a Japoniei a făcut o schimbare calificată de economiști drept istorică atunci când s-a decis ieșirea din politica ratelor dobânzilor negative în martie. Totuși, această mișcare a fost atât de anticipată, spun economiștii, încât nu a pus pe masă perspectivele unor majorări viitoare substanțiale ale ratelor, lăsând investitorii în confortul de a-și mări pozițiile scurte asupra yenului. Pozițiile scurte pe yen, ca valoare, au atins un maxim al deceniului în aprilie.

Pe de altă parte, imaginea ratelor dobânzilor menține de asemenea capitalul marilor investitori japonezi în străinătate, acolo unde pot obține randamente mai bune. Japan Post Bank și Japan Post Insurance, printre cele mai mari instituții financiare, au comunicat Reuters că portofoliile lor nu vor suferi schimbări radicale ca răspuns la schimbarea politicii BOJ.

Rata de schimb yen-dolar a depășit nivelul care a determinat intervenția în 2022, iar piețele sunt în alertă în legătură cu potențiala achiziție de yen de către guvern pentru susținerea monedei. Ministrul Finanțelor, Shunichi Suzuki, a promis „acțiuni decisive” împotriva mișcărilor speculative la sfârșitul lunii martie, un limbaj care a precedat intervențiile anterioare de cumpărare a yenului. Astfel, traderii sunt acum atenți la intervalul 153-155 ca o zonă roșie pentru intervenție.

Apoi, în ceea ce privește schimbul valutar, dolarul american are mai multă putere de cumpărare decât oricând în ultimele generații, determinând un avânt al turismului. Japonia a înregistrat un excedent al contului curent timp de 13 luni, ajutat și de veniturile din turism, iar numărul de 2.79 milioane de vizitatori din februarie a stabilit un record pentru această lună. Cu toate acestea, consumul intern rămâne un punct slab în cadrul fragilului proces de recuperare economică a Japoniei, gospodăriile fiind în mare parte importatoare nete și confruntându-se cu prețuri mai mari datorate slăbiciunii yenului.

Pe plan internațional, unii analiști sugerează că slăbiciunea yenului japonez ar putea să erodeze avantajul competitiv al producătorilor chinezi și speculează că aceasta ar putea sta la baza recentelor scăderi ale yuanului, deși autoritățile din China mențin un control strict asupra monedei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Sept. 2026, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 10:04 // Actual //  Ursu Victor

Adrian Băluțel, deputat PAS și noul președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, spune că este „destul de sigur” că premierul Vasile Tofan va rămâne în fruntea Guvernului până la următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, în contextul unei întrebări despre durata mandatului actualului Executiv și despre precedentul Guvernului Munteanu.

Băluțel a respins ideea că fostul premier Munteanu ar fi fost „unul de sacrificiu” și a spus că plecarea acestuia din funcție a fost o decizie personală.

„Guvernul Munteanu nu a fost un sacrificiu. A fost decizia domnului Munteanu de a-și depune demisia. Destul de neașteptat, aș spune eu”, a declarat deputatul PAS.

În ceea ce-l privește pe Vasile Tofan, Băluțel susține că are încredere în capacitatea acestuia de a-și duce mandatul mai departe.

„Am toată încrederea că domnul Tofan are ambiția să reușească și, respectiv, eu sunt destul de sigur că o să ajungem la următorul ciclu electoral împreună cu domnul Tofan prim-ministru”, a afirmat parlamentarul.

Întrebat dacă Vasile Tofan ar putea avea, în perspectivă, un rol politic mai pronunțat sau chiar să adere la PAS, Băluțel a spus că premierul este în prezent concentrat pe actul de guvernare.

Totodată, deputatul a lăsat deschisă posibilitatea unei eventuale implicări politice mai ample a lui Tofan, afirmând că societatea „ar beneficia” de prezența acestuia în mediul politic.

Referitor la o eventuală aderare la PAS, Băluțel a precizat că partidul este deschis colaborării cu oameni din afara formațiunii și că apartenența formală nu este o condiție obligatorie pentru cooperare.