Care sunt lecțiile recesiunii din Japonia. Impactul real al devalorizării yenului asupra piețelor globale de capital

15 Apr. 2024, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 06:57 // Actual //  bani.md

Autoritățile japoneze se confruntă cu o presiune puternică în combaterea deprecierii susținute a yenului, în timp ce traderii scad valoarea monedei așteptându-se ca Banca Centrală să nu coboare prea curând ratele dobânzilor. Deși situația în țară este foarte delicată, atitudinea istoric foarte prudentă a Băncii Japoniei va putea interveni la nivel domestic pentru a opera reglaje ale recesiunii în curs.

Cu toate acestea, economiștii spun că fluctuațiile yenului influențează deciziile investitorilor internaționali, afectând fluxurile de capital și valoarea relativă a monedelor, în contextul unei politici monetare divergente între Japonia, SUA și Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize monetare realizată de Reuters, Japonia a cumpărat yen în septembrie 2022, prima sa incursiune pe piață pentru a-și stimula moneda din 1998 încoace, după o decizie a Băncii Japoniei (BOJ) de a menține politica sa monetară ultra-relaxată care a dus yenul la un minim de 145 la 1 în paritate cu dolarul american. Ulterior, în luna octombrie, banca centrală a intervenit din nou după ce yenul a scăzut la un minim de 32 de ani de 151,94 în relație cu moneda americană.

În contextul în care Ministerul Finanțelor a vândut yen pentru a preveni creșterea acestuia și daunele suferite de economia asiatică atât de dependente de export prin faptul că face bunurile japoneze mai puțin competitive pe plan internațional, devalorizarea yenului este acum văzută ca fiind deosebit de problematică, explică economiștii Reuters. Tot mai multe firme japoneze și-au mutat producția în străinătate și economia depinde foarte mult de importurile de bunuri, de la combustibil și materii prime până la piese pentru mașini.

Deprecierea yenului favorizează profiturile exportatorilor japonezi și turismul, valutele străine având o putere de cumpărare mai mare în Japonia. Însă, această tendință are un impact negativ asupra gospodăriilor, mărind costurile importurilor și presând bugetele familiilor, arată analiștii.

În ceea ce privește impactul acestei devalorizări asupra piețelor de capital, moneda japoneză a fost într-o tendință descendentă constantă de mai bine de trei ani, pierzând aproximativ o treime din valoarea sa de la începutul anului 2021. De asemenea, yenul are cea mai scăzută rată a dobânzii dintre valutele G10, ceea ce încurajează investitorii să împrumute yen la costuri reduse și să îl vândă pentru a investi în valute cu randamente mai mari, contribuind la scăderea prețului său, potrivit unei alte relatări Reuters.

Aceste tranzacții, cunoscute sub numele de „carry trade”, sunt deosebit de atractive atunci când volatilitatea pe piețele globale este scăzută, cum este cazul în prezent, diferența fundamentală a ratelor dobânzilor fiind un motor principal al pieței. Ratele dobânzilor la împrumuturi pe termen scurt sunt menținute sub 0,1% și nu se așteaptă să crească semnificativ. În contrast, ratele dobânzilor pe termen scurt în SUA sunt între 5,25-5,5%, iar o reducere a ratelor dobânzilor în SUA nu este anticipată până în septembrie sau noiembrie, arată sursa citată.

Banca Centrală a Japoniei a făcut o schimbare calificată de economiști drept istorică atunci când s-a decis ieșirea din politica ratelor dobânzilor negative în martie. Totuși, această mișcare a fost atât de anticipată, spun economiștii, încât nu a pus pe masă perspectivele unor majorări viitoare substanțiale ale ratelor, lăsând investitorii în confortul de a-și mări pozițiile scurte asupra yenului. Pozițiile scurte pe yen, ca valoare, au atins un maxim al deceniului în aprilie.

Pe de altă parte, imaginea ratelor dobânzilor menține de asemenea capitalul marilor investitori japonezi în străinătate, acolo unde pot obține randamente mai bune. Japan Post Bank și Japan Post Insurance, printre cele mai mari instituții financiare, au comunicat Reuters că portofoliile lor nu vor suferi schimbări radicale ca răspuns la schimbarea politicii BOJ.

Rata de schimb yen-dolar a depășit nivelul care a determinat intervenția în 2022, iar piețele sunt în alertă în legătură cu potențiala achiziție de yen de către guvern pentru susținerea monedei. Ministrul Finanțelor, Shunichi Suzuki, a promis „acțiuni decisive” împotriva mișcărilor speculative la sfârșitul lunii martie, un limbaj care a precedat intervențiile anterioare de cumpărare a yenului. Astfel, traderii sunt acum atenți la intervalul 153-155 ca o zonă roșie pentru intervenție.

Apoi, în ceea ce privește schimbul valutar, dolarul american are mai multă putere de cumpărare decât oricând în ultimele generații, determinând un avânt al turismului. Japonia a înregistrat un excedent al contului curent timp de 13 luni, ajutat și de veniturile din turism, iar numărul de 2.79 milioane de vizitatori din februarie a stabilit un record pentru această lună. Cu toate acestea, consumul intern rămâne un punct slab în cadrul fragilului proces de recuperare economică a Japoniei, gospodăriile fiind în mare parte importatoare nete și confruntându-se cu prețuri mai mari datorate slăbiciunii yenului.

Pe plan internațional, unii analiști sugerează că slăbiciunea yenului japonez ar putea să erodeze avantajul competitiv al producătorilor chinezi și speculează că aceasta ar putea sta la baza recentelor scăderi ale yuanului, deși autoritățile din China mențin un control strict asupra monedei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!