Cât câștigă moldovenii în străinătate. Diaspora aduce aproape 16% din PIB

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste o treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.

Banca Mondială estimează că moldovenii din străinătate au adus 2,2 miliarde de dolari înapoi în țară, sau 16% din PIB, în 2022. Statisticile trebuie interpretate cu atenție, însă, notează sursa citată. Remitențele – tranzacțiile la care face referire Banca Mondială – sunt calculate ca fiind transferurile în bani sau în natură către Moldova, la care se adună veniturile pe care le câștigă moldovenii care lucrează pe termen scurt peste hotare, cum ar fi muncitorii sezonieri.

După anul 2005, remitențele înregistrează un salt imens, de la 915 milioane de dolari, la peste 1,1 milioane de dolari. Odată cu trecerea anilor, și valoarea plăților crește, cu excepții notabile: criza economică din 2008 vine cu o scădere bruscă a banilor trimiși din străinătate, de la 1,8 miliarde dolari în 2008, la 1,3 miliarde de dolari în 2009. Valorile gravitează în această zonă până în 2013, când ating un nou maxim, de aproape 2,1 miliarde de dolari. Odată cu pandemia de coronavirus, Moldova înregistrează o nouă scădere, de la 1,9 miliarde de dolari în 2019, la 1,8 miliarde de dolari în 2020. Vârful vine în 2021 – 2,1 miliarde de dolari. Anul 2022 înseamnă o nouă scădere, de 2 miliarde de dolari, așa cum arată cifra citată mai sus.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.