Optimism imobiliar: Jumătate dintre companiile din Europa Centrală prevăd creșterea investițiilor

25 Apr. 2024, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Apr. 2024, 11:37 // Actual //  bani.md

Jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) estimează că investițiile în domeniu vor crește în acest an și doar 19% se așteaptă la o scădere (față de 51% în 2023), pe fondul îmbunătățirii percepției cu privire la potențialul de creștere din această piață, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, citat în comunicatul de presă.

„De altfel, 40% din participanții la studiu anticipează o creștere a activității pe piață în acest an, față de 15% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023. În acest context, investitorii intenționează să se concentreze pe proiecte noi (31%) sau pe atragerea de fonduri pentru plasamente viitoare (19%). O treime dintre aceștia se așteaptă ca eficiența portofoliului lor să se îmbunătățească, de două ori mai mulți decât cei care estimează o deteriorare a acesteia. Sectorul industrial este în continuare perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%)”, potrivit studiului Deloitte.

Conform comunicatului, în rândul dezvoltatorilor, cea mai importantă tendință în 2024 pare a fi reprofilarea pe alte segmente ale pieței, având în vedere că un sfert dintre aceștia iau în calcul o astfel de schimbare. Acest trend se manifestă cel mai pregnant printre dezvoltatorii de birouri și de spații comerciale – trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia susțin că se vor concentra pe alte sectoare în 2024 (în principal active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere). Printre provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se remarcă cele legate de finanțare (26%), urmate de cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (23%), în perspectiva redresării economice, și de comercializare (18%).

„Temperarea activității din piața de birouri se remarcă și în România, încă din 2023, iar tranzacțiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale. În schimb, în privința proiectelor de tip retail, piața locală se diferențiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare și apetit crescut pentru investiții pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflației și, implicit, de creșterea puterii de cumpărare a populației. Segmentul industrial beneficiază de perspective de creștere, date fiind situația geo-politică, stocul insuficient de astfel de spații la nivel național și fenomenul de friendshoring, respectiv tendința globală și regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unități de producție în statele aliate din punct de vedere politic”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Deloitte derulează Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La sondaj participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Polonia (33%), Cehia (24%), Ungaria (10%), iar 24% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 15:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 15:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit  avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.