Europa presează o bancă vestică prezentă în Rusia: Nu mai fentați sancțiunile, părăsiți Moscova

După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, țările occidentale au impus mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Acum Parlamentul European presează un stat neutru de pe continent, Austria să ia măsuri ca banca sa, Raiffeisen care este prezentă în Rusia să părăsească Moscova.

Pe 25 aprilie, Parlamentul European a trimis o scrisoare liderilor Austriei, în care îi îndeamnă să oblige Raiffeisen Bank International (RBI) să-și înceteze activitățile în Rusia, în conformitate cu sancțiunile UE și să nu mai fenteze aceste măsuri contra regimului lui Putin, potrivit Yahoo News.
Grupul bancar din Viena, Raiffeisen, cea mai mare bancă occidentală rămasă în Rusia, a fost supus unei presiuni din ce în ce mai mari de la începutul războiului total pentru a-și reduce activitățile în țară.

Scrisoarea Parlamentului European, adresată cancelarului austriac Karl Nehammer, ministrului Finanțelor Magnus Brunner și ministrului Afacerilor Externe Alexander Schallenberg, a citat rapoarte conform cărora Raiffeisen plănuia să-și continue și să-și extindă operațiunile în Rusia.

„Regretăm profund că declarațiile și acțiunile Raiffeisen Bank International sunt pe deplin contradictorii”, se spune în scrisoare. „În loc de declarații repetate despre intențiile de a-și reduce și vinde activitățile în Rusia, Raiffeisen Bank International este creditorul occidental cu cele mai mari operațiuni din Rusia”.

Raiffeisen a declarat pe 18 aprilie că se așteaptă ca autoritățile europene de reglementare să solicite o accelerare a retragerii băncii din Rusia și că va da curs acestor solicitări.

Banca a declarat că Banca Centrală Europeană (BCE) va cere în curând Raiffeisen să reducă semnificativ creditele acordate clienților din Rusia până în 2026. Raiffeisen a spus că va respecta această solicitare și, în cele din urmă, va vinde filiala sa din Rusia.
Parlamentul European a spus că aceste declarații nu sunt suficiente și că Raiffeisen Bank din Austria nu are nicio scuză pentru menținerea și creșterea personalului său de aproape 10.000 de angajați în Rusia.

„Să fim clari – activitățile Raiffeisen Bank International în Rusia contribuie la economia și bugetul Rusiei și oferă resurse financiare pentru continuarea agresiunii militare împotriva Ucrainei”, se spune în scrisoarea Parlamentului European de la Bruxelles.
Ucraina a refuzat să îndepărteze Raiffeisen Bank din Austria de pe lista de sponsori internaționali ai războiului din cauza continuării operațiunilor sale în Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#raifaisen #banca #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.