Creditele cresc, economia gâfâie! Ce a descoperit BNM

29 Oct. 2026, 10:09
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Oct. 2026, 10:09 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Republica Moldova continuă să acorde credite într-un ritm mai rapid decât crește economia, iar raportul dintre creditare și Produsul Intern Brut depășește tendința sa pe termen lung pentru al șaptelea trimestru consecutiv. În același timp, 5,2% din portofoliul bancar este clasificat drept neperformant conform normelor prudențiale naționale. Constatările apar în analiza Comitetului Național de Stabilitate Financiară (CNSF), publicată de Banca Națională a Moldovei.

Datele, care reflectă situația de la 30 iunie 2026, arată că expansiunea creditării continuă să devanseze ritmul de creștere a economiei naționale. Deși riscul asociat creditării excesive este evaluat de autorități drept moderat, persistența acestei tendințe necesită monitorizare.

Potrivit BNM, depășirea tendinței pe termen lung a raportului credite/PIB se menține de șapte trimestre, ceea ce confirmă necesitatea măsurilor preventive adoptate anterior de banca centrală.

În acest context, BNM a majorat treptat rata amortizorului anticiclic de capital până la 2,5%, nivel aplicabil din 26 mai 2026. Măsura presupune constituirea unor rezerve suplimentare de capital de către bănci, pentru a le proteja în eventualitatea deteriorării condițiilor economice și a creșterii pierderilor din credite.

Un alt indicator urmărit de autorități este calitatea portofoliului bancar. Conform normelor prudențiale naționale, rata creditelor neperformante a constituit 5,2%. BNM precizează însă că această valoare este influențată în principal de criterii calitative, inclusiv de lipsa informațiilor actualizate privind debitorii, și nu reflectă exclusiv întârzieri la rambursarea împrumuturilor.

De altfel, rata creditelor cu restanțe la plată s-a menținut relativ constantă, iar potrivit standardului internațional de raportare financiară IFRS 9, ponderea creditelor neperformante a constituit doar 1,4%, nivel comparabil cu media regională.

O evoluție mai puțin favorabilă se înregistrează în sectorul creditării nebancare, unde organizațiile de creditare nebancară (OCN) au raportat o deteriorare a calității portofoliilor. Rata creditelor neperformante a crescut cu 0,9 puncte procentuale într-un singur trimestru, în timp ce în cazul asociațiilor de economii și împrumut indicatorul s-a redus ușor, cu 0,2 puncte procentuale.

Totodată, portofoliile de credite ale ambelor categorii de instituții nebancare au crescut cu 4% în trimestrul analizat, în principal datorită împrumuturilor acordate persoanelor juridice.

În pofida acestor evoluții, Comitetul Național de Stabilitate Financiară constată că sistemul bancar rămâne stabil. Băncile dispun de rezerve de lichiditate peste nivelurile minime reglementate, iar riscurile de piață și cele asociate concentrării creditelor sunt evaluate drept reduse.

Nici instituțiile bancare de importanță sistemică nu prezintă, în evaluarea autorităților, riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, acestea respectând cerințele de capital și lichiditate.

În sectorul asigurărilor, datele indică o creștere a despăgubirilor într-un ritm mai rapid decât cel al primelor încasate. Cu toate acestea, societățile de asigurări continuă să înregistreze indicatori solizi de solvabilitate, de 168% pentru asigurările generale și 621% pentru asigurările de viață, peste pragul minim reglementat de 100%.

29 Oct. 2026, 09:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Oct. 2026, 09:26 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să întâmpine dificultăți serioase în procesul de integrare economică europeană din cauza instituțiilor slabe, a deficitului de personal și a salariilor necompetitive din structurile responsabile de supravegherea pieței. În același timp, numeroase întreprinderi mici și mijlocii nu reușesc să ajungă cu produsele pe piața Uniunii Europene, fiind nevoite să suporte costuri suplimentare pentru certificarea mărfurilor în străinătate. Avertismentul vine din partea directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Expertul susține că unele dintre instituțiile-cheie pentru funcționarea economiei naționale sunt insuficient dezvoltate și nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile. Printre acestea se numără Consiliul Concurenței, Inspecția de Stat a Muncii, precum și instituțiile responsabile de protecția consumatorilor și supravegherea pieței.

„Sunt instituții foarte slabe, cu foarte multe locuri vacante, cu nivel scăzut, necompetitiv de salarizare și instituții care joacă un rol încă insuficient de activ în economia națională”, a declarat Adrian Lupușor.

Potrivit acestuia, consolidarea instituțională este esențială pentru ca Republica Moldova să poată aplica efectiv legislația și standardele europene. Simpla preluare a normelor comunitare nu este suficientă dacă autoritățile responsabile de implementarea lor nu au personal calificat, echipamente și capacități administrative adecvate.

Una dintre cele mai mari probleme este legată de accesul companiilor moldovenești pe piața europeană. Deși o parte importantă a exporturilor Republicii Moldova este orientată către Uniunea Europeană, Lupușor atrage atenția că acestea sunt concentrate în jurul unui număr relativ restrâns de întreprinderi mari, care au reușit să îndeplinească cerințele europene.

În schimb, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu bariere considerabile, inclusiv din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate pentru testarea, verificarea și certificarea produselor.

„Marea majoritate a companiilor, antreprenorilor mici și mijlocii în special, nu pot penetra pe piața Uniunii Europene, pentru că sunt probleme atât la nivelul acelor companii, dar și la nivelul infrastructurii calității”, a explicat directorul Expert-Grup.

O dificultate suplimentară este necesitatea obținerii anumitor certificări în afara Republicii Moldova. Potrivit expertului, lipsa laboratoarelor și a capacităților locale de evaluare a conformității îi obligă pe exportatori să apeleze la servicii din alte state, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare și proceduri mai complicate.

„Pentru a exporta trebuie să te certifici în alte state. Asta este o barieră și un cost mult mai mare decât pentru orice alt exportator din Polonia, România sau orice altă țară din Uniunea Europeană”, a afirmat Lupușor.

În opinia sa, această situație creează un dezavantaj competitiv pentru producătorii moldoveni, care trebuie să suporte costuri mai mari pentru a îndeplini cerințele de acces pe piața comunitară. Problema este cu atât mai importantă pentru întreprinderile mici, ale căror resurse financiare sunt limitate.

Directorul Expert-Grup consideră că autoritățile trebuie să investească în dezvoltarea infrastructurii calității, inclusiv în laboratoare moderne, dotate cu echipamente corespunzătoare, care să permită verificarea și certificarea produselor în Republica Moldova, acolo unde cerințele europene permit acest lucru.

Totodată, acesta susține că viitoarele guverne trebuie să acorde o atenție sporită consolidării instituțiilor de reglementare și supraveghere, inclusiv prin asigurarea unor salarii competitive, ocuparea funcțiilor vacante și atragerea specialiștilor calificați.