Bugetul gazier al lui Putin s-a dezumflat de patru ori, după renunțarea Europei la metanul rusesc

Încercarea eșuată de a îngheța Europa, care a privat Rusia de o piață cheie a gazelor naturale, a prăbușit veniturile din gaze ale bugetului federal.

Conform rezultatelor primului trimestru, trezoreria federală a primit doar 114 miliarde de ruble drept taxe la exporturile de gaze. Comparativ cu ianuarie-martie 2023, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut cu încă 17%, sau 24 de miliarde de ruble, iar în comparație cu aceeași perioadă din 2022, acestea s-au prăbușit de 4,4 ori, reiese din datele citate de experții de la Gaidar Institut.

În termeni monetari ajustați la inflație, întreruperea gazelor către clienții europeni ai Gazprom a privat trezoreria de 418 miliarde de ruble în venituri trimestriale – o sumă care este egală cu 1,9% din PIB-ul național și aproape dublu față de bugetele anuale ale marilor regiuni rusești, cum ar fi Regiunea Leningrad (226 miliarde de ruble) sau Primorsky Krai (238 miliarde de ruble).

Volumul total al veniturilor din petrol și gaze ale trezoreriei federale în primul trimestru a atins 3,087 trilioane de ruble și aproape sa dublat nivelurile de anul trecut (1,644 trilioane de ruble). Cu toate acestea, acest lucru se explică în întregime prin impozitele pe producția de petrol: veniturile din impozitele de extracție a mineralelor petroliere au crescut cu 98% – cu 1.282, la 2.541 trilioane de ruble.

Veniturile din exportul de gaze, între timp, s-au apropiat de valorile minime pentru 6 ani din statisticile disponibile ale Ministerului Finanțelor: sume comparabile – puțin mai mult de 100 de miliarde de ruble în medie pe trimestru – au fost primite de trezorerie doar în perioada pandemiei din 2020, când prețurile gazelor în Europa au scăzut la minim, iar spațiile de depozitare au fost pline din cauza lipsei cererii.

Întrerupând livrările către majoritatea țărilor europene, Gazprom și-a pierdut cea mai mare piață de vânzare, cu care construia legături de zeci de ani. Anul trecut, exporturile sale s-au ridicat la doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai mic din 1985. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Iar în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi minimă în cei 34 de ani de existență a companiei.

Potrivit raportului RAS al Gazprom, anul trecut veniturile sale au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar activitatea de bază – producția și vânzările de gaze – a devenit neprofitabilă. A adus companiei pierderi de 291 de miliarde de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.