Bugetul gazier al lui Putin s-a dezumflat de patru ori, după renunțarea Europei la metanul rusesc

Încercarea eșuată de a îngheța Europa, care a privat Rusia de o piață cheie a gazelor naturale, a prăbușit veniturile din gaze ale bugetului federal.

Conform rezultatelor primului trimestru, trezoreria federală a primit doar 114 miliarde de ruble drept taxe la exporturile de gaze. Comparativ cu ianuarie-martie 2023, veniturile din exporturile de gaze naturale au scăzut cu încă 17%, sau 24 de miliarde de ruble, iar în comparație cu aceeași perioadă din 2022, acestea s-au prăbușit de 4,4 ori, reiese din datele citate de experții de la Gaidar Institut.

În termeni monetari ajustați la inflație, întreruperea gazelor către clienții europeni ai Gazprom a privat trezoreria de 418 miliarde de ruble în venituri trimestriale – o sumă care este egală cu 1,9% din PIB-ul național și aproape dublu față de bugetele anuale ale marilor regiuni rusești, cum ar fi Regiunea Leningrad (226 miliarde de ruble) sau Primorsky Krai (238 miliarde de ruble).

Volumul total al veniturilor din petrol și gaze ale trezoreriei federale în primul trimestru a atins 3,087 trilioane de ruble și aproape sa dublat nivelurile de anul trecut (1,644 trilioane de ruble). Cu toate acestea, acest lucru se explică în întregime prin impozitele pe producția de petrol: veniturile din impozitele de extracție a mineralelor petroliere au crescut cu 98% – cu 1.282, la 2.541 trilioane de ruble.

Veniturile din exportul de gaze, între timp, s-au apropiat de valorile minime pentru 6 ani din statisticile disponibile ale Ministerului Finanțelor: sume comparabile – puțin mai mult de 100 de miliarde de ruble în medie pe trimestru – au fost primite de trezorerie doar în perioada pandemiei din 2020, când prețurile gazelor în Europa au scăzut la minim, iar spațiile de depozitare au fost pline din cauza lipsei cererii.

Întrerupând livrările către majoritatea țărilor europene, Gazprom și-a pierdut cea mai mare piață de vânzare, cu care construia legături de zeci de ani. Anul trecut, exporturile sale s-au ridicat la doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai mic din 1985. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Iar în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi minimă în cei 34 de ani de existență a companiei.

Potrivit raportului RAS al Gazprom, anul trecut veniturile sale au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar activitatea de bază – producția și vânzările de gaze – a devenit neprofitabilă. A adus companiei pierderi de 291 de miliarde de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #buget #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.