20 de ani de Facebook. Care sunt marile capcane ale unei rețele care a ajuns să ne modeleze viața

Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm, se întreabă site-ul de analize economice și sociale Panorama.

Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.

Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.

Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.

În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.

În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.

În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.

3.1 miliarde de utilizatori avea Facebook în ianuarie 2024, conform datelor Statista

911 miliarde de dolari valorează Facebook în prezent, conform datelor AOL

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socializare #platforma #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.