(VIDEO) Adunarea Populară a Găgăuziei a anulat data alegerilor în regiune

03 Feb. 2021, 13:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Feb. 2021, 13:38 // Actual //  MD Bani

Alegerile „parlamentare” în cadrul Adunării Populare din Găgăuzia, preconizate pentru data de 4 aprilie curent au fost anulate astăzi de către deputații Adunării, după ce nu au ajuns la un consens în privința alegerii membrilor Comisiei Electorale din regiune.

La ședința de astăzi a Adunării Parlamentare, deputații regiunii urmau să numească 4 membri ai Comisiei Electorale, trei reprezentanți ai Comitetului Executiv și un reprezentant al instanțelor judecătorești, fapt ce nu s-a reușit.

Deputatul Adunării, Serghei Cimpoieș a declarat în cadrul ședinței că a apărut o coliziune în procesul organizării alegerilor, „mărul discordiei” fiind noua componență a Comisiei Electorale, fapt ce a dus la imposibilitatea ca instituția să înceapă pregătirile pentru alegerile din teritoriu. Acesta mai afirmă că, potrivit legislației campania electorală ar fi trebuit să înceapă astăzi, 3 februarie.

„Astăzi trebuie să anulăm decretul din 18 decembrie privind numirea alegerilor pentru Adunarea Națională pentru 4 aprilie”, a sugerat Cimpoieș.

Revenind în sală după o pauză, deputații au votat anularea datei alegerilor, scrie gagauzinfo.md.

Deputatul Grigori Dulgher a propus amânarea alegerilor până la 11 aprilie, însă doar 8 deputați au votat pentru o astfel de inițiativă. Deputații vor reveni la numirea unei noi date electorale și la aprobarea noii componențe a Comisiei Electorale la următoarea ședință.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.