Piața imobiliară! Prețurile locuințelor iau o turnură neașteptată în Capitală

La finele primului trimestru al anului 2024, în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere accelerată a prețurilor de ofertă pentru proprietățile rezidențiale în comparație cu trimestrul precedent. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Indicele Prețurilor la Proprietățile Rezidențiale (RPPI) pentru perioada de referință a constituit 156,3%, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului IV 2023 și o creștere de 9,4 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului I al anului trecut.

Conform datelor BNM, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială primară a fost de 166,2%, în creștere cu 8,5 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 10,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială secundară a constituit 150,3%, în creștere cu 10,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 8,9 puncte procentuale față de trimestrul I 2023.

Indicele RPPI reprezintă o măsură a evoluției prețurilor la proprietățile rezidențiale din Chișinău și este esențial pentru analiza evoluțiilor și riscurilor legate de piața imobiliară. Acesta descrie gradul de relație dintre piața imobiliară și sustenabilitatea financiară.

În prezent, acoperirea indicelui RPPI este limitată la municipiul Chișinău și include evoluțiile atât pe piața primară (proprietăți tranzacționate pentru prima dată), cât și pe piața secundară (proprietăți aflate deja pe piață). Banca Națională a Moldovei colectează date privind ofertele de vânzare a proprietăților de pe o gamă largă de platforme de listare, utilizând un algoritm de „web scraping”. Indicele RPPI este calculat trimestrial pe baza proprietăților listate pentru vânzare în cursul trimestrului relevant, iar ponderile de agregare sunt actualizate anual, reprezentând o medie a numărului total de tranzacții din ultimii trei ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”