Piața imobiliară! Prețurile locuințelor iau o turnură neașteptată în Capitală

La finele primului trimestru al anului 2024, în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere accelerată a prețurilor de ofertă pentru proprietățile rezidențiale în comparație cu trimestrul precedent. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Indicele Prețurilor la Proprietățile Rezidențiale (RPPI) pentru perioada de referință a constituit 156,3%, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului IV 2023 și o creștere de 9,4 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului I al anului trecut.

Conform datelor BNM, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială primară a fost de 166,2%, în creștere cu 8,5 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 10,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială secundară a constituit 150,3%, în creștere cu 10,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 8,9 puncte procentuale față de trimestrul I 2023.

Indicele RPPI reprezintă o măsură a evoluției prețurilor la proprietățile rezidențiale din Chișinău și este esențial pentru analiza evoluțiilor și riscurilor legate de piața imobiliară. Acesta descrie gradul de relație dintre piața imobiliară și sustenabilitatea financiară.

În prezent, acoperirea indicelui RPPI este limitată la municipiul Chișinău și include evoluțiile atât pe piața primară (proprietăți tranzacționate pentru prima dată), cât și pe piața secundară (proprietăți aflate deja pe piață). Banca Națională a Moldovei colectează date privind ofertele de vânzare a proprietăților de pe o gamă largă de platforme de listare, utilizând un algoritm de „web scraping”. Indicele RPPI este calculat trimestrial pe baza proprietăților listate pentru vânzare în cursul trimestrului relevant, iar ponderile de agregare sunt actualizate anual, reprezentând o medie a numărului total de tranzacții din ultimii trei ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.