Timpul trece, leafa merge! Trimiși în parlament să reprezinte electoratul, politicienii se îmbogățesc de la an la an

Parlamentarii moldoveni au reușit să mai pună ceva prin conturi, în ultimul an. Din punct de vedere financiar, politicienii nu au de ce să se plângă.

Cu SENS a făcut o radiografiere a averii deputaților și salariilor și averii pe care o dețin aceștia.

Cel mai bogat deputat este deputatul independent Marina Tauber, cu o avere de 19,8 milioane de lei, Denis Ulanov, deputat independent – 14,1 milioane de lei, Ion Șpac de la PAS – 13,5 milioane de lei, Boris Marcoci de la PAS – 9,7 milioane de lei, iar pe locul 5 Adrian Albu de la BCS cu o avere de 7,5 milioane de lei.

La polul opus, cei mai săraci deputați sunt: Alexandr Suhodolski, neafiliat, cu o avere de 267 mii de lei, Reghina Apostolova, deputat independent – 420 mii de lei, Diana Caraman de la BCS – 441,8 mii de lei, Eugeniu Sinchevici de la PAS – 475,6 mii de lei și Ghoerghe Cojoc cu o avere de 514,5 mii de lei.

La capitolul cele mai scumpe locuințe, Denis Ulanov este în fruntea clasamentului – 12,1 milioane de lei, Ion Șpac – 9,5 milioane de lei. Adrian Albu – 4 milioane de le, Boris Marcoci – 4 milioane de lei și Corneliu Furculiță – 3,6 milioane de lei.

Cele mai scumpe mașini le au Adrian Albu – 2 milioane de lei, Ion Șpac – 1,8 milioane de lei, Olesea Stamate de la PAS – 1,1 milioane de lei, Boris Marcoci – 1,1 milioane de lei și Denis Ulanov – 1 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#locuinte #mașini #deputati #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.