Socialismul „pe pâine” din Transnistria se termină! Parlicov: Risc de destabilizare după ce cade contractul cu Gazprom

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a emis un avertisment privind riscul iminent de destabilizare în regiunea Transnistria, în contextul în care contractul cu Gazprom se apropie de expirare în 2026.

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV, Parlicov a subliniat că dependența de gazul gratuit furnizat de Gazprom în Transnistria a creat o iluzie de bunăstare, dar și o vulnerabilitate economică și socială semnificativă. Cu toate că Republica Moldova cumpără energie de la centrala de la Cuciurgan din Transnistria, ministrul a evidențiat că aceasta este o alegere strategică menită să mențină stabilitatea în regiune.

Cu contractul actual de furnizare de gaz aproape de finalizare, Parlicov a subliniat că este imperativ să se găsească alternative și să se exploreze opțiuni pentru a evita o criză energetică și o eventuală destabilizare socială în Transnistria. El a accentuat că Republica Moldova nu dorește să vadă regiunea în haos, deoarece problemele Transnistriei se vor reflecta imediat asupra Chișinăului.

Cu toate acestea, ministrul Energiei a subliniat că există soluții alternative pentru a asigura livrarea de gaze în regiune, inclusiv prin intermediul gazoductului TurkStream. Totuși, el a recunoscut că orice decizie trebuie să fie luată în considerare, cu atenție pentru a evita un impact negativ asupra stabilității regionale.

Concluzionând, Parlicov a reiterat faptul că 50% din bugetul Transnistriei este finanțat din plățile pentru energie efectuate de către Chișinău, subliniind astfel importanța menținerii unui echilibru financiar și social în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #transnistria #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.