Procurorul din buzunarul lui Plahotniuc, cu dubii de integritate, uns de Maia Sandu

Ion Munteanu, despre care au circulat informații ce ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa, a fost desemnat de către președintele Republicii Moldova în calitate de procuror general, conform unui decret publicat pe site-ul Președinției.

Anumite aspecte ale activității și ale averii lui Ion Munteanu au stârnit suspiciuni în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără un apartament în Brașov evaluat la peste 600.000 de euro, deținut de procuror, precum și o firmă de construcții vândută de soția sa pentru o sumă de doar 4.500 de lei. Mai mult, procurorul figurează ca proprietar al unui apartament, dar acesta este procurat pe numele părinților săi, iar cheltuielile ridicate nu sunt acoperite de veniturile declarate oficial.

În declarația sa de avere și interese personale pentru anul 2023, în afara casei de locuit, nu sunt menționate alte proprietăți imobiliare. Singurele achiziții declarate oficial sunt un teren extravilan achiziționat cu 6.000 de euro și un automobil Dacia Duster evaluat la 215.000 de lei.

În cursul anului 2023, Ion Munteanu a beneficiat de un salariu de 484.000 de lei, cu peste 40.000 de lei lunar, pentru funcția de procuror general interimar. În plus, a primit peste 74.000 de lei ca diurne pentru deplasări de serviciu.

Anterior, au existat informații conform cărora procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin și Elena Brașovschi. Valentin Brașovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcții „Dansicons” SRL, iar familia sa deținea compania „Ideal Construct”, care ulterior a fost transferată la Victor Soltan în 2019.

Ion Munteanu este cel care semnat alături de cei 612 procurori o declarație adresată unor instituții europene în care reclamă „încercările insistente din partea unor politicieni de a modifica în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât instituția noastră să fie controlată politic”. Mesajul vine după ce majoritatea parlamentară formată, în vara anului 2019, din PSRM și Blocul ACUM, dar nerecunoscută de PDM și majoritatea instituțiilor statului, au votat câteva modificări la legea cu privire la procuratură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #procuror #decret #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.