Ziua Copilului în cifre: 21% din populație și o scădere de 11% a natalității în Moldova

La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani în Republica Moldova a constituit 508,7 mii, reprezentând 21,0% din populația totală cu reședință obișnuită. În 2023, numărul copiilor născuți-vii a fost de 24,0 mii, în scădere cu 11,0% față de anul precedent, ceea ce a dus la o rată a natalității de 9,8 născuți-vii la 1000 locuitori, cu 0,9 născuți-vii mai puțin față de 2022, arată datele Biroului Național de Statistică.

Dominanța băieților și vârsta medie a mamelor

Din totalul copiilor născuți-vii, 50,9% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 104 băieți la 100 fete. Vârsta medie a mamelor la prima naștere a fost de 25,3 ani, femeile din mediul rural născând, în medie, la 23,9 ani, iar cele din mediul urban la 27,3 ani. În același an, 18,4% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (21,4%) comparativ cu mediul urban (14,1%).

Educația timpurie și instituțiile de învățământ

În 2023, în Moldova au funcționat 1479 de instituții de educație timpurie, majoritatea (99,1%) fiind de stat. La sfârșitul anului, numărul copiilor înscriși în aceste instituții a scăzut cu 2,8% față de anul precedent, ajungând la 129,6 mii. Peste jumătate dintre acești copii (51,2%) erau din mediul urban, iar 51,8% erau băieți.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2023/24, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,4 mii de elevi, majoritatea studiind în instituții publice (98,1%). Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general a crescut, ajungând la 11,0 mii, dintre care 95,1% în instituții de învățământ general.

Activități extrașcolare și biblioteci

În 2023, în Moldova au activat 119 școli de muzică, arte și arte plastice, frecventate de 23,6 mii copii, și 52 de centre de creație, cu 32,3 mii participanți. De asemenea, 97 de biblioteci pentru copii au organizat 9,7 mii de activități culturale și educaționale, la care au participat 115,6 mii de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#statistici #copii #date

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.

#planeta #dobinda #datorie