Cum finanțează cele mai mari bănci din lume distrugerea Amazonului

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume finanțează distrugerea junglei amazoniene, în timp ce se prefac că protejează mediul, potrivit unui raport citat de The Guardian, care indică faptul că peste 70% din zonele împădurite nu sunt acoperite de măsurile de protecție pe care aceste instituții le-au implementat.

Băncile au pus miliarde de dolari la dispoziția companiilor de petrol și gaze implicate în proiecte care afectează Amazonul și destabilizează climatul, mediul și viețile popoarelor băștinașe.

Băncile spun că urmează politici etice care ajută să mențină cât mai intacte pădurile, sursele de biodiversitate, teritoriile băștinașilor și rezervațiile naturale.
În ciuda acestui fapt, investigația a dezvăluit mai multe limite geografice și tehnice în privința abilității lor de a monitoriza și îndeplini aceste obiective.

Raportul a fost întocmit de organizația de monitorizare Stand.earth și Organismul de Coordonare a Organizațiilor Băștinașe din Bazinul Amazonian (COICA). Cele cinci bănci în cauză sunt Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America – ele au finanțat acest sector cu mai mult de jumătate din împrumuturile obținute de companii.

În medie, 71% din Amazon nu este protejat de politicile celor cinci bănci privind schimbările climatice, biodiversitatea, vegetația și drepturile popoarelor băștinașe și ale comunităților locale.

Există diferențe semnificative de la o companie la alta. La unul dintre capetele spectrului se află banca JPMorgan Chase, ale cărei măsuri de protecție se aplică doar în cazul siturilor de patrimoniu mondial UNESCO – teritorii ce reprezintă doar 2% din Amazon și care oricum nu se află în vizorul companiilor din industria de petrol și gaz.
La polul opus se află banca britanică HSBC, potrivit raportului, care a finanțat cândva multe proiecte devastatoare pentru mediu, dar care nu a mai oferit nicio finanțare de când a adoptat politica de excludere 100% a proiectelor desfășurate în Amazon, începând din decembrie 2022.

„Acest lucru arată că se poate și că s-a făcut deja, chiar și de către o companie care avea cândva un interes mare” în exploatarea resurselor în Amazon, a spus Angeline Robertson, autorul principal al raportului.
Banca spaniolă Santander este cel mai mare finanțator din Europa al industriei de petrol și gaze din Amazon și al patrulea din lume, cu aproape 1,4 miliarde de dolari investiți direct în perioada 2009-2023. Politicile lor de protecție a mediului acoperă doar 16% din Amazon.

Băncile nord-americane Citibank și JPMorgan Chase au investit cel mai mult în companiile care desfășoară proiecte de extragere a petrolului și gazelor în Amazon – 2,43, respectiv 2,42 miliarde de dolari.

Itaú Unibanco din Brazilia nu are nicio politică de excludere în privința industriei de petrol și gaze din regiune, potrivit raportului care a scos în evidență finanțarea proiectelor desfășurate de Eneva, Frontera, Geopark, Petrobas, Petroquimica Comodoro Rivadavia și Transportadora de Gaz del Peru.
Bank of America a fost, anul trecut, cel mai mare finanțator al exploatării de petrol și gaze în Amazon.

„Trăim la propriu într-o junglă în flăcări, râurile noastre sunt ori poluate, ori seacă”, a spus Fany Kuiru, coordonatorul general al COICA. „Soarta noastră este soarta voastră: Amazonul este critic pentru viitorul planetei noastre. Băncile încearcă să se curețe de orice vină prin politici vagi, dar trebuie trase la răspundere pentru pagubele pe care banii lor le provoacă popoarelor băștinașe din Amazon și biodiversității pădurii tropicale.”
„Cerem ca Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America să oprească finanțarea în petrol și gaze”, a mai spus Kuiru.

De când Stand.earth a lansat campania Exit Amazon Oil and Gas, mai multe bănci, inclusiv BNP Paribas, Natixis, ING și Credit Suisse, au promis că nu vor mai investi în comerțul cu petrol prin porturile din Ecuador și Peru, care include o mare parte din întreg comerțul cu combustibili fosili din Amazon. HSBC și Barclays au luat și ele mai multe măsuri de excludere geografică.

Autorii raportului spun că vor să lucreze cu băncile care continuă să investească în proiectele de exploatare a resurselor din Amazon pentru ca acestea să impună reguli mai stricte și, într-un final, să excludă aceste proiecte din portofoliul lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#amazon #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.