Cartelurile de droguri forțează sute de copii migranți să lucreze ca soldați pentru comerțul cu cocaină din Europa

12 Iun. 2024, 08:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2024, 08:08 // Actual //  bani.md

Sute de copii migranți care sunt neînsoțiți în Europa sunt forțați să lucreze ca soldați pentru carteluri de droguri care devin din ce în ce mai puternice.

Acest lucru se întâmplă din cauza apetitului tot mai crescut pentru cocaină a continentului, a constatat o investigație realizată de The Guardian.

Forțele de poliție ale UE au avertizat asupra exploatării la scară industrială a copiilor africani de către rețelele de cocaină care operează în Europa de Vest, în orașe precum Paris și Bruxelles, în timp ce încearcă să extindă piața europeană a cocainei în valoare de 10 miliarde de lire sterline.

Agențiile pentru protecția copilului au avertizat că rețelele de cocaină, care exploatează oferta „nelimitată” de copii africani vulnerabili de care dispun, folosesc mijloace brutale pentru a-și controla victimele, inclusiv tortura și violul, dacă nu vând suficiente droguri.

Londra ar putea fi următoarea țintă, după ce poliția a găsit recent un număr de copii marocani și algerieni, aparent victime ale torturii, despre care cred că au fost aduși în țară de bandele de cocaină.

Preocuparea cu privire la nivelul de exploatare a fost atât de mare încât, în martie, forțele de poliție ale UE, împreună cu agențiile din Regatul Unit și ale ONU și Europol, s-au întâlnit pentru a discuta despre modul de abordare a exploatării și traficului de copii africani de către rețelele de droguri cu sediul în Europa de Vest.

„Suedia, Belgia, Olanda, Spania și Franța au prezentat mai multe cazuri concrete de exploatare a sute de minori nord-africani, recrutați de rețelele de trafic de droguri pentru a vinde narcotice. ”

O evaluare separată a forțelor de poliție ale UE care investighează criminalitatea organizată gravă și traficul de persoane a concluzionat că cele mai multe cazuri de exploatare a minorilor nord-africani au fost în Suedia, Belgia, Olanda, Spania și Franța.
Cifra adevărată ar putea ajunge la mii, cele mai recente date ale poliției arătând că 15.928 de copii neînsoțiți au ajuns în Europa în 2022, dintre care mulți au dispărut ulterior.

Un document recent al poliției federale belgiene pentru Europol a declarat: „Mii de minori străini neînsoțiți trec granițele UE în fiecare an, dispărând fără nicio urmă. Mulți dintre ei sunt <<capturați>> de cercurile criminale pentru a-i exploata, ceea ce le agravează traumele.”

Eric Garbar, șeful traficului de persoane și contrabandei la poliția judiciară federală belgiană, este unul dintre ofițerii care conduc încercările de a combate exploatarea copiilor neînsoțiți de către rețelele criminale. Acesta a spus: „În cazul minorilor africani, în esență marocani și algerieni, cel mai important domeniu este exploatarea de către OCG [grupuri criminale organizate] implicate în activități criminale precum traficul de droguri”.

„Ceea ce avem în UE este o resursă umană cu costuri reduse din Africa, care este de neoprit”

Poliția plasează „Mocro Maffia” marocană ca fiind principalul exploatator al copiilor. Organizația include câteva dintre cele mai mari carteluri de trafic de cocaină din Europa, care lucrează direct cu producătorii sud-americani. Grupul este activ în portul belgian Anvers, principala poartă de intrare a cocainei în Europa.

Mocro Maffia este foarte brutală, lansând amenințări ministrului justiției din Belgia și, în Țările de Jos, prințesei moștenitoare olandeze. La începutul acestui an, numeroși membrii ai săi implicați într-o serie de crime din ganguri au fost închiși pe viață.
Poliția are dovezi că copiii sunt traficați direct din Maroc către rețelele de cocaină din Europa, mulți ademeniți de rețelele sociale și de promisiunile unei vieți mai bune.
„Mocro Maffia înțeleg că în țara lor au la dispoziție resurse umane nelimitate”, a spus Garber.

Caroline Vrijens, comisarul flamand pentru drepturile copiilor, a declarat că copiii africani sunt „cei mai vulnerabili” din Europa și a cerut autorităților să ia măsuri urgente pentru a rezolva problema.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.