Cum finanțează cele mai mari bănci din lume distrugerea Amazonului

12 Iun. 2024, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2024, 08:00 // Actual //  bani.md

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume finanțează distrugerea junglei amazoniene, în timp ce se prefac că protejează mediul, potrivit unui raport citat de The Guardian, care indică faptul că peste 70% din zonele împădurite nu sunt acoperite de măsurile de protecție pe care aceste instituții le-au implementat.

Băncile au pus miliarde de dolari la dispoziția companiilor de petrol și gaze implicate în proiecte care afectează Amazonul și destabilizează climatul, mediul și viețile popoarelor băștinașe.

Băncile spun că urmează politici etice care ajută să mențină cât mai intacte pădurile, sursele de biodiversitate, teritoriile băștinașilor și rezervațiile naturale.
În ciuda acestui fapt, investigația a dezvăluit mai multe limite geografice și tehnice în privința abilității lor de a monitoriza și îndeplini aceste obiective.

Raportul a fost întocmit de organizația de monitorizare Stand.earth și Organismul de Coordonare a Organizațiilor Băștinașe din Bazinul Amazonian (COICA). Cele cinci bănci în cauză sunt Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America – ele au finanțat acest sector cu mai mult de jumătate din împrumuturile obținute de companii.

În medie, 71% din Amazon nu este protejat de politicile celor cinci bănci privind schimbările climatice, biodiversitatea, vegetația și drepturile popoarelor băștinașe și ale comunităților locale.

Există diferențe semnificative de la o companie la alta. La unul dintre capetele spectrului se află banca JPMorgan Chase, ale cărei măsuri de protecție se aplică doar în cazul siturilor de patrimoniu mondial UNESCO – teritorii ce reprezintă doar 2% din Amazon și care oricum nu se află în vizorul companiilor din industria de petrol și gaz.
La polul opus se află banca britanică HSBC, potrivit raportului, care a finanțat cândva multe proiecte devastatoare pentru mediu, dar care nu a mai oferit nicio finanțare de când a adoptat politica de excludere 100% a proiectelor desfășurate în Amazon, începând din decembrie 2022.

„Acest lucru arată că se poate și că s-a făcut deja, chiar și de către o companie care avea cândva un interes mare” în exploatarea resurselor în Amazon, a spus Angeline Robertson, autorul principal al raportului.
Banca spaniolă Santander este cel mai mare finanțator din Europa al industriei de petrol și gaze din Amazon și al patrulea din lume, cu aproape 1,4 miliarde de dolari investiți direct în perioada 2009-2023. Politicile lor de protecție a mediului acoperă doar 16% din Amazon.

Băncile nord-americane Citibank și JPMorgan Chase au investit cel mai mult în companiile care desfășoară proiecte de extragere a petrolului și gazelor în Amazon – 2,43, respectiv 2,42 miliarde de dolari.

Itaú Unibanco din Brazilia nu are nicio politică de excludere în privința industriei de petrol și gaze din regiune, potrivit raportului care a scos în evidență finanțarea proiectelor desfășurate de Eneva, Frontera, Geopark, Petrobas, Petroquimica Comodoro Rivadavia și Transportadora de Gaz del Peru.
Bank of America a fost, anul trecut, cel mai mare finanțator al exploatării de petrol și gaze în Amazon.

„Trăim la propriu într-o junglă în flăcări, râurile noastre sunt ori poluate, ori seacă”, a spus Fany Kuiru, coordonatorul general al COICA. „Soarta noastră este soarta voastră: Amazonul este critic pentru viitorul planetei noastre. Băncile încearcă să se curețe de orice vină prin politici vagi, dar trebuie trase la răspundere pentru pagubele pe care banii lor le provoacă popoarelor băștinașe din Amazon și biodiversității pădurii tropicale.”
„Cerem ca Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America să oprească finanțarea în petrol și gaze”, a mai spus Kuiru.

De când Stand.earth a lansat campania Exit Amazon Oil and Gas, mai multe bănci, inclusiv BNP Paribas, Natixis, ING și Credit Suisse, au promis că nu vor mai investi în comerțul cu petrol prin porturile din Ecuador și Peru, care include o mare parte din întreg comerțul cu combustibili fosili din Amazon. HSBC și Barclays au luat și ele mai multe măsuri de excludere geografică.

Autorii raportului spun că vor să lucreze cu băncile care continuă să investească în proiectele de exploatare a resurselor din Amazon pentru ca acestea să impună reguli mai stricte și, într-un final, să excludă aceste proiecte din portofoliul lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.