Un gigant petrolier rus, cu benzinării și în Republica Moldova, și-a majorat profitul cu 50% anul trecut

Anul trecut, Lukoil România a avut cel mai mare profit înregistrat, de 353 milioane de RON (echivalentul a 71 milioane de euro), reprezentând o creștere cu 50% față de anul precedent. În 2022, compania a raportat un profit de 235 milioane de lei.

Analiza, realizată cu datele platformei Termene.ro, arată că subsidiara Lukoil din România a obținut în 2023 o cifră de afaceri mai mică decât cea din 2022, dar mai mare decât cea din 2021 cu peste 3 miliarde RON.

Lukoil România SRL din București a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 11,1 miliarde RON, cu 17% mai puțin decât anul precedent. În 2022, cifra de afaceri a fost de aproape 13,4 miliarde RON. S-a înregistrat astfel o scădere de aproape 2,3 miliarde RON de la un an la altul, între 2023 și 2022.

Lukoil este o companie rusească prezentă în România prin Lukoil Petrotel din Ploiești, rafinăria care prelucra petrolul brut, și Lukoil România din București, compania care administrează stațiile de benzinării.

În urma declanșării războiului din Ucraina, Autoritatea Vamală a ridicat companiei Litasco, acționarul majoritar al rafinăriei Petrotel și divizia de trading a gigantului rus Lukoil, atestatul de vânzare de produse energetice angro în România.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profin #Lukoil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.