Un gigant petrolier rus, cu benzinării și în Republica Moldova, și-a majorat profitul cu 50% anul trecut

Anul trecut, Lukoil România a avut cel mai mare profit înregistrat, de 353 milioane de RON (echivalentul a 71 milioane de euro), reprezentând o creștere cu 50% față de anul precedent. În 2022, compania a raportat un profit de 235 milioane de lei.

Analiza, realizată cu datele platformei Termene.ro, arată că subsidiara Lukoil din România a obținut în 2023 o cifră de afaceri mai mică decât cea din 2022, dar mai mare decât cea din 2021 cu peste 3 miliarde RON.

Lukoil România SRL din București a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 11,1 miliarde RON, cu 17% mai puțin decât anul precedent. În 2022, cifra de afaceri a fost de aproape 13,4 miliarde RON. S-a înregistrat astfel o scădere de aproape 2,3 miliarde RON de la un an la altul, între 2023 și 2022.

Lukoil este o companie rusească prezentă în România prin Lukoil Petrotel din Ploiești, rafinăria care prelucra petrolul brut, și Lukoil România din București, compania care administrează stațiile de benzinării.

În urma declanșării războiului din Ucraina, Autoritatea Vamală a ridicat companiei Litasco, acționarul majoritar al rafinăriei Petrotel și divizia de trading a gigantului rus Lukoil, atestatul de vânzare de produse energetice angro în România.

Gigantul rus este prezent și în Republica Moldova. Lukoil Moldova este controlată de gigantul rus Lukoil prin intermediul subsidiarei elvețiene Litasco. Ultimele date arată că în anul 2022 a înregistrat venituri record de 11,83 miliarde de lei, cifră aproape dublă față de anul 2021. Profitul companiei a însumat 52,8 milioane de lei.

Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de circa o sută de benzinării, trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profin #Lukoil #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.