Semnal de alarmă! Exporturile în România în scădere cu 15%

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova către România au scăzut semnificativ, înregistrând o diminuare de 15% în perioada ianuarie-aprilie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor furnizate, exporturile totale de mărfuri în această perioadă au însumat 1,2 miliarde dolari SUA, marcând o scădere de 12,6% față de anul 2023. Exporturile de mărfuri autohtone au fost de 935,6 milioane dolari SUA, reprezentând 77% din totalul exporturilor și înregistrând o scădere de 0,8%. Această reducere a contribuit la diminuarea valorii totale a exporturilor cu 0,5%.

Reexporturile de mărfuri străine, atât după prelucrare cât și clasice, au totalizat 278,9 milioane dolari SUA, în scădere cu 37,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Reexporturile de mărfuri după prelucrare, inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de autovehicule, au constituit 14% din totalul exporturilor, în timp ce reexporturile clasice, care nu au suferit transformări esențiale, au reprezentat 9%.

Pe lângă scăderea exporturilor către România, alte piețe au înregistrat reduceri semnificative, inclusiv Ucraina (-55,8%), Federația Rusă (-27,4%), Spania (-51,2%), Liban (-79,6%), Cipru (-59,7%), Kazahstan (-57,2%), Italia (-9,3%), Ungaria (-33,7%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-30,3%), Franța (-23,9%) și Emiratele Arabe Unite (-58,3%). Aceste scăderi au avut un impact total de 21,5% asupra exporturilor generale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.