Massimo Andolina: Investițiile PMI în economie – cea mai bună modalitate de a demonstra angajamentul față de o țară

17 Iun. 2024, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iun. 2024, 11:44 // Actual //  bani.md

În 2023, Philip Morris International a anunțat o investiție de 30 de milioane de dolari în Ucraina și 3 milioane de dolari pentru relocarea producerii de tutun a PMI la Chișinău. În urma acestui anunț, compania de lansat o nouă unitate de producere în regiunea Lvov și a început producerea de țigarete la fabrica moldovenească „Tutun-CTC”. Președintele regiunii europene a Philip Morris International, Massimo Andolina, a declarat pentru „InfoMarket” că decizia de a investi într-un stat sau regiune aflată în război nu a fost una simplă, însă a fost crucial pentru companie să acționeze în vederea redresării situației economice a Ucrainei și Moldovei, scrie infotag.md.

Președintele Regiunii Europene a Philip Morris International susține că, odată cu suspendarea activității fabricii din Harkov, Ucraina, care aproviziona cu produse de tutun piața moldovenească, compania urma să ia decizia unde să fabrice produsele pentru piața Republicii Moldova. 

„Într-o companie internațională ca a noastră existau mai multe surse alternative, ne-am convins rapid că relocarea producției în Moldova și extinderea prezenței noastre în țară era o decizie corectă. De asemenea, am făcut acest lucru pentru a ne demonstra angajamentul de a rămâne un partener de încredere pentru economia națională pe termen lung. Suntem încrezători că mai multe companii ne vor urma exemplul și vor fi inspirate de hotărârea și angajamentul nostru ferm față de Ucraina și Moldova”, a subliniat Massimo Andolina. 

Acesta a menționat că, pentru Philip Morris International, ca și pentru orice altă companie care investește pe o piață, este important ca autoritățile să creeze un mediu de afaceri previzibil și un cadru normativ aliniat la bunele practici UE. 

„Dacă ne uităm la industria tutunului în Uniunea Europeană, atât taxarea, cât și reglementarea produselor constituie două componente legislative majore ale cadrului de control al tutunului. Ambele au prevederi diferite în ceea ce privește țigările și produsele fără fum. În stabilirea cadrelor legislative, Moldova are astăzi oportunitatea de a beneficia de experiența europeană, unde marea majoritate a țărilor au adoptat alternativele fără fum (țigările electronice, pungile cu nicotină și dispozitivele de încălzire a tutunului) ca fiind un instrument puternic de reducere a incidenței fumatului și au recunoscut diferența acestora față de țigări atât prin reglementare, cât și prin taxare diferențiată”, a adăugat  Președintele Regiunii Europene a PMI. 

Conform analizelor, în UE, diferența dintre accizele pentru produsele fără fum și țigări este, în medie, de peste 60%. Acesta este un nivel de diferențiere care le permite fumătorilor adulți să înțeleagă clar că nu toate produsele sunt la fel și că statul recunoaște că taxarea trebuie să se bazeze pe nivelul de risc al produsului. 

„Este important ca Republica Moldova să creeze un cadru legislativ corespunzător pentru aceste produse, ca să transmită un mesaj clar cetățenilor că ele sunt diferite de țigări.

Aceasta este singura modalitate de a încuraja obiceiuri mai bune și de a-i determina pe oameni să renunțe la țigări cât mai curând posibil, pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții lor, a sănătății publice și a societății în general”, a mai spus Massimo Andolina. 

Președintele Regiunii Europene a PMI a adăugat că un cadrul normativ cu abordări moderne, bazate pe dovezi, este important atât pentru stimularea investițiilor, cât și a inovațiilor. Iar având un dialog transparent cu toate părțile interesate, lucrurile pot evolua rapid în Republica Moldova. 

Realitatea Live

28 Sept. 2024, 16:45
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
28 Sept. 2024, 16:45 // Slider //  bani.md

Comentariul expertului WatchDog.MD, Andrei Curăraru, despre campania de dezinformare pornită de agenții Kremlinului în urma declarației șefului Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks.

„Departe de a încerca să comentăm ceea ce zic diplomații despre vânzarea terenurilor agricole în Uniunea Europeană, simțim obligația de a preveni panică inutilă. Va fi „pământul vândut forțat străinilor” ca „preț” al integrării europene? Răspunsul e pe cât se poate de simplu. Vedeți hoarde de străini care să cumpere terenuri agricole în România sau Bulgaria? S-au transformat țările din Europa Centrală și de Est în ferme străine? Nu. Pentru că au negociat corect și au asigurat că investițiile în agricultură să vină în folosul țării și satelor unde vin.

România. Exemplul perfect că nu se vinde tot străinilor odată ce intri în UE. După aderare, au avut 7 ani de interdicție totală pentru vânzarea terenurilor agricole către străini. După aceea, da, străinii au putut cumpăra, dar cu reguli stricte. Trebuie să fii rezident timp de 5 ani, să desfășori activități agricole același termen și să ai 75% din venituri din agricultură.

Ungaria. O țară care a stabilit în Constituție că străinii nu au acces la pământurile agricole. Doar fermierii locali și din UE care îndeplinesc niște criterii stricte pot cumpăra teren. Fără șanse dacă nu sunt rezidenți de cel puțin 3 ani și activi în agricultură.

Polonia. A blocat vânzările către străini timp de 14 ani (!) după ce a intrat în UE, iar acum chiar și cei care pot cumpăra trebuie să locuiască acolo cel puțin 5 ani și să se apuce de agricultură.

Letonia. Cetățenii non-UE nu pot cumpăra deloc terenuri agricole, iar cei din UE trebuie să fie rezidenți permanenți și să treacă un test de limbă. Se pare că trebuie să știi mai mult decât cum să ari un câmp dacă vrei să cumperi teren în Letonia.

Croația. Ultima țară care a intrat în Uniune. Au avut un moratoriu de 10 ani, timp în care nimeni din afara țării nu putea cumpăra teren. După asta, s-au deschis piața, dar cu aprobări speciale de la Ministerul Agriculturii. Pot fi procurate 10 hectare de către persoane fizice rezidente și până la 100 hectare de către persoane juridice rezidente. Nu pot fi procurate pășuni și păduri.

Acum, să revenim la noi. Moldova nu va fi obligată să facă nimic ce nu e în interesul nostru național. Vom negocia dur și inteligent, exact așa cum au făcut celelalte țări. Nu va veni nimeni să ne dicteze cum să ne vindem pământul, pentru că fiecare țară din UE și-a protejat fermierii și a negociat condiții personalizate.

Dacă ne uităm la România, Polonia sau Croația, nu vedem nicio invazie de cumpărători străini care să fi preluat terenurile agricole. Așa va fi și pentru noi: cu reguli clare, cu garanții pentru agricultori și cu grijă pentru ceea ce contează cu adevărat – viitorul nostru comun”.

Andrei Curăraru, expert WatchDog.MD

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău