Un nou record în construcții: Cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume este în curs de realizare

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tunel #Danemarca #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După virajul brusc al președintelui american Donald Trump, care în această săptămână a impus sancțiuni împotriva „Rosneft” și „Lukoil” și a anulat summitul planificat cu Vladimir Putin la Budapesta, Kremlinul a reacționat rapid, trimițând în Statele Unite principalul său negociator pe dosarul ucrainean, potrivit CNN.

Este vorba despre Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), un personaj-cheie în arhitectura relațiilor ruso-americane și un apropiat al lui Putin prin legături de familie – fiind căsătorit cu o prietenă apropiată a fiicei acestuia, Ekaterina Tihonova. Dmitriev, care a studiat la Harvard și Stanford, a sosit vineri la Washington, unde urmează să poarte discuții cu oficiali ai administrației Trump pentru a „analiza viitorul relațiilor ruso-americane”, au declarat surse citate de CNN și RIA Novosti.

Potrivit publicației Axios, Dmitriev urmează să se întâlnească sâmbătă cu Stephen Witkoff, trimisul special al SUA pentru negocierile strategice cu Rusia.

Misiunea sa este una extrem de dificilă: salvarea dialogului bilateral, grav afectat după refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului în Ucraina. Surse citate de The Wall Street Journal afirmă că Trump s-a declarat „profund dezamăgit”, convins că „Putin l-a dus cu vorba”, mai ales după ce fiecare convorbire între cei doi lideri era urmată de noi atacuri asupra Ucrainei. Această frustrare ar fi stat la baza deciziei de a sancționa cele mai mari companii petroliere rusești.

Kirill Dmitriev a fost inclus în echipa de negociere a Kremlinului încă din februarie, alături de consilierul prezidențial Iuri Ușakov și de șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin. În aprilie, el a vizitat Washingtonul pentru a promova proiecte economice comune, de la dezvoltarea Arcticii până la exploatarea metalelor rare.

După ce Trump a anunțat anularea summitului de la Budapesta, Dmitriev a insistat că pregătirile continuă și a relansat o idee spectaculoasă – construirea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, care ar lega Ciucoția de Alaska, estimând costul proiectului la 60 de miliarde de dolari, cu posibilitatea reducerii la 8 miliarde. „Tunelul ar fi un simbol al unității dintre Rusia și SUA”, a declarat Dmitriev.

Comentând ironic situația, politologul rus Abbas Galiamov a scris: „Probabil că înainte de zbor i s-a spus clar: ‘Zboară și ori te înțelegi cu americanii, ori îți pui căciula și începi să sapi singur tunelul sub Strâmtoarea Bering’”.