Un nou record în construcții: Cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume este în curs de realizare

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tunel #Danemarca #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.