iute Moldova: Planul de continuitate a afacerii - soluția pentru stabilitate în vremuri economice nesigure

În contextul economic imprevizibil de astăzi, companiile se confruntă constant cu provocări care le amenință supraviețuirea și sustenabilitatea. Sergiu Sobuleac, CEO al iute Moldova, subliniază că un plan solid de continuitate a afacerii este esențial pentru gestionarea riscurilor și menținerea operațiunilor fără întreruperi în fața perturbărilor neașteptate.

Adesea, companiile ignoră riscurile care nu sunt imediat vizibile, audibile sau tangibile. Totuși, gestionarea proactivă a riscurilor, în loc de reacția la apariția acestora, face adesea diferența între companiile de succes și celelalte.

Continuitatea afacerii ar trebui să fie o prioritate în orice domeniu unde livrarea neîntreruptă a serviciilor și protejarea încrederii clienților sunt esențiale. La iute, înțelegem că apariția incidentelor este inevitabilă, iar pregătirea preventivă este cheia minimizării pierderilor. Vă invităm să reflectați asupra importanței asigurării continuității afacerii în industria dumneavoastră și să considerați implementarea unui plan robust de continuitate pentru a proteja și consolida încrederea clienților dumneavoastră.

Pentru a atinge obiectivele, o afacere necesită o viziune pe termen lung – atât pași mici, cât și perspective pe termen lung. Dar ce facem dacă apare un obstacol? Renunțăm, închidem toate operațiunile sau începem să ne gândim cum să continuăm? Cel care a anticipat posibilele obstacole și știe cum să le evite, sau are un plan B pentru a merge mai departe, va atinge obiectivele mult mai rapid. După cum spune un vechi proverb: „Omul prevăzător își face vara sanie și iarna căruță.”

Planul de continuitate a afacerii este o expresie cunoscută de mulți, dar puțini o utilizează eficient ca instrument de gestionare a riscurilor. Este esențial să facem distincția între un plan de continuitate și un plan de recuperare, deoarece, deși sunt legate, acestea nu sunt sinonime. Planul de continuitate a afacerii vizează menținerea proceselor companiei în funcțiune cu perturbări minime, în timp ce planul de recuperare se concentrează pe restabilirea operațiunilor după o întrerupere.

Am analizat procesele de afaceri, am evaluat scenarii și am planificat acțiuni pentru a evita întreruperile și a răspunde eficient în situații dificile. Adesea, soluțiile noastre se bazează pe competența persoanelor care gestionează aceste procese. Totuși, dacă o persoană-cheie nu este disponibilă, impactul asupra afacerii poate fi semnificativ.

Atacurile cibernetice, tot mai frecvente la nivel mondial, au ca scop perturbarea funcționării proceselor sau blocarea accesului la datele companiilor pentru a solicita răscumpărări. Totuși, întreruperile în activitatea unei afaceri pot apărea și din cauze mai simple. Cu cât durata întreruperii este mai lungă, cu atât daunele pentru toți cei implicați sunt mai mari.

Companiile de succes trebuie să aibă planuri solide de continuitate a afacerii pentru toate procesele și funcțiile esențiale. Întregul lanț valoric trebuie protejat prin planuri care să minimizeze impactul obstacolelor și al întreruperilor. Aceste planuri trebuie să fie practice, dezvoltate cu ajutorul consultanților externi, dacă este necesar, dar bazate în primul rând pe cunoștințele interne despre factorii negativi potențiali și măsurile preventive.

Chiar și cu o planificare riguroasă, întreruperile se întâmplă. Totuși, impactul acestora este considerabil mai mic atunci când există soluții bine gândite și testate, gata să îmbunătățească rapid situația. Planurile de continuitate și de recuperare a afacerii nu ar trebui să adune praf pe un raft; acestea trebuie testate și actualizate regulat pentru a asigura eficiența în scenarii reale. De exemplu, dacă o întrerupere afectează simultan toți competitorii, cine va ieși învingător? Cel care a avut planuri pregătite pentru a relua rapid activitatea sau cel care va rezolva situația ad-hoc?

Mai jos sunt listate beneficiile unui plan de continuitate eficient:

Menținerea operațiunilor de afaceri în timpul și după un incident;
Recuperarea mai rapidă a operațiunilor după întreruperi;
Reducerea costurilor și a duratei întreruperii;
Diminuarea riscurilor și a expunerii financiare;
Creșterea încrederii și a fidelității clienților;
Protejarea reputației companiei.

În concluzie, investiția în resurse pentru pregătirea operațiunilor companiei în fața situațiilor neașteptate este rațională, indiferent de domeniul în care activăm, fie că este vorba despre fintech, precum iute, fie alt domeniu. Este crucial ca planurile pregătite să fie funcționale în practică, nu doar teoretice pe hârtie.

iute Moldova este o subsidiară a iute Group, o companie fintech înființată în 2008 în Estonia. Grupul este specializat în finanțare pentru consumatori, servicii de plată, servicii bancare și produse de asigurare. Deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova și Macedonia de Nord. iute Group își finanțează portofoliile de credite cu acțiuni, depozite și obligațiuni garantate pe Piața reglementată a Bursei de Valori din Frankfurt și pe Lista principală Nasdaq Baltic.

#iute Moldova #Sergiu Sobuleac #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.