Controverse în agricultură: Proiect de lege pentru licențierea importurilor de cereale

Deputatul Alex Trubca a înregistrat de urgență un proiect de lege care propune ca importul de grâu, porumb și floarea-soarelui în Republica Moldova să fie permis exclusiv în baza licențelor pe tot parcursul anului 2024, conform declarațiilor făcute de reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari.

Slusari și-a exprimat nemulțumirea cu privire la întârzierea în implementarea unui mecanism de licențiere pentru importurile agricole, subliniind că alte țări din Europa de Est au adoptat astfel de măsuri mult mai devreme. Într-o declarație provocatoare, el a întrebat retoric autoritățile: „Unde ați fost până acum?”

În continuare, el a criticat administrația Ministerului Agriculturii pentru lipsa de acțiune în modificarea legislației naționale conform propunerilor anterioare, care ar fi putut evita situații de criză și incertitudine în sectorul agricol. „Este inacceptabil să permitem astfel de întârzieri și să nu existe responsabilitate pentru astfel de erori majore”, a adăugat Slusari.

În contextul acestei polemici, reprezentanții Ministerului Agriculturii nu au răspuns imediat acuzațiilor. Cu toate acestea, preocupările legate de eficiența administrației și de transparența deciziilor rămân de actualitate în fața unei inițiative legislative care ar putea redefine politica importurilor agricole în Republica Moldova.

Proiectul de lege propus de deputatul Trubca urmează să fie discutat în Parlament, unde va atrage atenția unor dezbateri intense și posibile modificări înainte de a fi adoptat ca lege.

Fermierii susțin că importul liber de cereale și oleaginoase în Republica Moldova a afectat anul trecut si va afecta și în acest an direct mii de agricultori. Un calcul simplu făcut în baza datelor de anul trecut, arată că agricultorii moldoveni au pierdut peste 2 miliarde de lei, pe diferența de preț la cereale și oleaginoase. Acești bani au intrat în conturile unor holdinguri transnaționale care controlează exportul de cereale și oleaginoase, ajungând ulterior peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licente #Cereale #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.