Ce avere are guvernatorul de peste Prut, Mugur Isărescu

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi-a publicat declaraţia de avere aferentă anului 2023 în care arată, printre altele, că are investiţii de 647.000 de RON în 6.000 de titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor şi a dechis mai multe depozite bancare, precum 600.000 RON şi 140.000 de lei la BCR, 450.000 RON la UniCredit.

Venitul anual încasat de cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume a fost în 2023 de 1,08 milioane RON (90.000 de lei lunar/18.000 euro), iar veniturile din pensie, de 322.000 de lei, se arată în declaraţia de avere publicată recent pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Spre comparaţie, în 2022, guvernatorul BNR a avut un venit anual de 1,02 milioane de lei şi 237.600 de lei din pensie. Isărescu avea investiţii de 1,7 milioane de lei în 16.000 de titluri de stat, ceea ce înseamnă că probabil o parte din aceste titluri de stat a ajuns la scadenţă, sau au fost vândute prin Bursa de Valori Bucureşti dacă sunt Fidelis, în contextul în care numărul a scăzut la 6.000 anul trecut. Guvernatorul a redirecţionat sumele şi în depozite bancare.

În declaraţie de avere la depozite bancare deschise în lei în anul 2023 se menţionează: 140.000 de lei la BCR, 450.000 de lei la UniCredit, alte două depozite de 600.000 de lei fiecare la BCR, 100.000 de lei la BCR.

Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an după prăbuşirea regimului comunist, şi a fost în funcţie timp de peste trei decenii, cu excepţia unei perioade de un an în care a fost prim-ministru în 1999 şi 2000.

În vârstă de 74 de ani, Isărescu are sprijinul celor mai mari partide din parlament pentru a rămâne în funcţie pentru încăun mandat. În ultimii ani, marcaţi de pandemie, inflaţie ridicată şi invadarea Ucrainiei de către Rusia, leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune. Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulţi români, atât persoane fizice, cât şi companii.

Colecţia de bijuterii a Guvernatorului se ridică la aproximativ 112.000 de euro, colecţia numismatică la 88.000 de euro, tablourile şi icoanele la circa 30.000 de euro. Guvernatorul are un autoturism Eagle din 1993 şi o şalupă din 2004.

Săptămâna trecută BNR a redus dobânda cheie pentru prima oară din 2021 încoace, la 6,75% de la 7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.