Canicula umflă prețul energiei cumpărate din România, la 800 de euro MWh. Aerul condiționat aduce consum record

Temperaturile extreme au scumpit curentul achiziționat din România, în orele de vârf. Este vorba de o majorare de patru ori, la 800 de euro MWh, anunță Energocom într-un comunicat de presă.

Potrivit traderului de stat, temperaturile extreme din ultimele zile au generat o cerere record de energie electrică în Republica Moldova, în special în orele de vârf, 20.00-21.00, și de noapte, când aerul condiționat este intens utilizat pentru răcirea încăperilor.

Datorită lipsei unei burse funcționale de energie electrică în Moldova, Energocom a fost nevoit să achiziționeze surplusul necesar de pe piața românească OPCOM, unde prețurile au înregistrat o creștere semnificativă în aceleași perioade de vârf. De exemplu, prețul energiei cumpărate de la OPCOM pentru orele de vârf a crescut de la aproximativ 200 de euro/MWh la începutul lunii iulie la aproximativ 800 de euro/MWh în data de 16 iulie.

În ciuda oscilațiilor pe piața OPCOM, energia achiziționată de Energocom din România acoperă doar 5-8% din necesarul total al Republicii Moldova, la prețuri variabile în funcție de intervalul orar și de condițiile pieței. Recent, Energocom a beneficiat și de prețuri negative pentru surplusul de energie din surse regenerabile.

Pe lângă costurile fluctuante ale energiei, Energocom se confruntă și cu costuri majorate pentru rezervarea capacităților de transport, într-un context în care sistemul electroenergetic al Moldovei este conectat la cel european prin interconexiuni cu Ucraina și România.

În încercarea de a proteja piața internă, operatorul Moldelectrica a suspendat transferul de energie din Moldova în Ucraina, iar Energocom a început negocieri directe cu producătorii români pentru a asigura o aprovizionare stabilă și competitivă în condițiile prețurilor plafonate din România.

Energocom îndeamnă populația să consume energie electrică în mod rațional, recomandând utilizarea electrocasnicelor în afara orelor de vârf pentru a reduce consumul și a echilibra cererea pe durata zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.