Președintele FED, Jay Powell, spune că inflația se apropie de 2%, o veste așteptată de investitori

Jay Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi-a exprimat luni încrederea în stabilizarea problemei inflaţiei, cu are FED s-a luptat în ultimele luni. Şeful instituţiei a subliniat că inflaţia se apropie din nou de ţinta de 2%, acesta fiind cel mai puternic semnal că reducerile de dobândă sunt pe drum, scrie Financial Times.

„Am vrut să vedem că inflaţia se deplasează în mod durabil către ţinta noastră de 2%, iar datele ne-au confirmat o îmbunătăţire”, a declarat Jay Powell la Washington Economic Club.

Powell a vorbit şi despre ultimele trei rapoarte lunare privind inflaţia, despre care a spus că reflectă „un ritm destul de bun” privind creşterea preţurilor.

Acestea au fost precedate de o revenire neaşteptată a inflaţiei în primul trimestru al anului, care a amânat momentul în care Rezerva Federală ar fi putut începe să reducă dobânda de la nivelul actual de 5,2%.

Pieţele nu se aşteaptă ca Rezerva Federală înceapă reducerile de dobândă prea curând, dar comentariile lui Powell sunt un semnal că prima rundă de reducere a costurilor de împrumut va începe după următarea întrunire FED care va avea loc în septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.