Petru Rotaru un viceguvernator de lux! Ce salariu va ridica la BNM

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), l-a propus pe fostul ministru de Finanțe, Petru Rotaru, pentru funcția de viceguvernator al instituției. Rotaru și-a anunțat demisia din funcția de ministru printr-o postare pe Facebook. Investirea sa în noua funcție va avea loc după aprobarea candidaturii de către Parlament.

În noua sa poziție, Rotaru va avea un salariu lunar de peste 160 de mii de lei, în contrast cu aproape 45 de mii de lei, cât câștiga ca ministru al Finanțelor. În declarația sa de venit pentru anul 2023, Rotaru a raportat un salariu de 126,8 mii de lei pentru trei luni din acel an, având în vedere că a fost numit ministru la 27 septembrie 2023. Tot în 2023, Rotaru a declarat venituri de 333 de mii de lei de la Serviciul Fiscal, unde a ocupat funcția de șef.

Soția lui Petru Rotaru deține două terenuri cu o suprafață de 0,2 hectare fiecare, valoarea acestora fiind de 50 de mii de lei fiecare. Familia Rotaru locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, evaluată la 1,5 milioane de lei, și deține o Skoda Octavia din 2018, care valorează 120 de mii de lei. Rotaru a explicat prețul redus al mașinii prin defectele cutiei de viteze și ale motorului.

De asemenea, Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB: unul de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată de 14%, și altul de 1,4 milioane de lei, scadent în 2038, cu o rată de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.