Petru Rotaru un viceguvernator de lux! Ce salariu va ridica la BNM

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), l-a propus pe fostul ministru de Finanțe, Petru Rotaru, pentru funcția de viceguvernator al instituției. Rotaru și-a anunțat demisia din funcția de ministru printr-o postare pe Facebook. Investirea sa în noua funcție va avea loc după aprobarea candidaturii de către Parlament.

În noua sa poziție, Rotaru va avea un salariu lunar de peste 160 de mii de lei, în contrast cu aproape 45 de mii de lei, cât câștiga ca ministru al Finanțelor. În declarația sa de venit pentru anul 2023, Rotaru a raportat un salariu de 126,8 mii de lei pentru trei luni din acel an, având în vedere că a fost numit ministru la 27 septembrie 2023. Tot în 2023, Rotaru a declarat venituri de 333 de mii de lei de la Serviciul Fiscal, unde a ocupat funcția de șef.

Soția lui Petru Rotaru deține două terenuri cu o suprafață de 0,2 hectare fiecare, valoarea acestora fiind de 50 de mii de lei fiecare. Familia Rotaru locuiește într-o casă de 117 metri pătrați, evaluată la 1,5 milioane de lei, și deține o Skoda Octavia din 2018, care valorează 120 de mii de lei. Rotaru a explicat prețul redus al mașinii prin defectele cutiei de viteze și ale motorului.

De asemenea, Petru Rotaru are două credite bancare la MAIB: unul de 100 de mii de lei, scadent în 2021, cu o rată de 14%, și altul de 1,4 milioane de lei, scadent în 2038, cu o rată de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.