Importurile de soia au explodat, depășind de 31 de ori exporturile

Cu o cerere internă care depășește semnificativ oferta internă, importurile de soia depășesc exporturile, fiind esențiale pentru a satisface nevoile pieței locale și pentru a susține sectorul zootehnic. În prima jumătate a anul 2024 importurile de soia au depășit de 31 ori exportul acestei culturi, atingând cantitatea de 24,8 mii tone-cifră record pentru ultimii ani, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pentru a satisface nevoile sectorului zootehnic, Republica Moldova necesită 100-120 mii de tone de soia anual pentru fabricarea șrotului. În prezent, producția internă acoperă doar 50% din necesar, creând un deficit major.

Majoritatea importurilor provin din Ucraina (99%) și sunt gestionate de companii precum SC „OLSEG-VT” SRL, care a importat 15,5 mii tone, și IM „BIO COMPONJ RAPS” SRL, cu 4,8 mii tone. Aceste companii procesează soia în șrot și ulei, exportând produsele finite.

Exportul de soia a scăzut semnificativ în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 796 de tone, comparativ cu 7.028 tone în primul semestru al anului 2023. Aceasta indică prelucrarea locală a materiei prime.

„În sezonul 2023/2024, au fost exportate doar 1,9 mii tone de soia din recolta globală de 38,4 mii tone. În 2023, cel mai activ exportator a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL (3.889 tone), urmat de „CURTEA DACILOR” SRL (2.196 tone) și „LIMBURG” S.R.L (1.178 tone). În primul semestru din 2024, exporturile au fost operate doar de „CURTEA DACILOR” SRL, către România, Liban și Bulgaria”, spune Rija.

În 2023, Republica Moldova a importat 32,7 mii tone de șrot de soia, de 7,5 ori mai mult decât exporturile de 4,37 mii tone. În prima jumătate a anului 2024, importurile au atins 20,8 mii tone, reflectând o cerere constantă în creștere. Prețul mediu de import al șrotului de soia a fost de 9 lei/kg în 2024, cu 42% mai mic decât valoarea medie a exporturilor, de 15,6 lei/kg.

Cel mai activ importator de șrot de soia este SC „VADCOM-PRIM” SRL (5.049 tone în ianuarie-iunie 2024), urmat de „ALIONEXAGRO” SRL (3.264 tone) și „FLORENI” SRL (3.154 tone). Majoritatea importurilor provin din Ucraina și România.

Exporturile mai mici comparativ cu producția totală indică faptul că șrotul produs local este consumat pe piața internă. Prețul mediu de export al șrotului de soia din Republica Moldova a crescut constant, atingând 15,6 lei/kg în primul semestru 2024, sugerând competitivitatea pe piețele externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi