O companie germană promite că îi poate îngheţa pe cei morţi şi îi poate readuce la viaţă. Cât plăteşti pentru a învia?

Cum funcţionează procesul de criogenie?

Procesul începe imediat după ce o persoană este declarată legal decedată. O echipă specializată de la Tomorrow Bio colectează corpul şi îl răceşte rapid, folosind ambulanţe echipate special. În timpul transportului, corpul este răcit la -80°C şi fluidele corporale sunt înlocuite cu crioprotectanţi, un fel de „antigel” medical. Odată ajuns la centrul de stocare din Elveţia, corpul este răcit treptat la -196°C şi depozitat într-un container cu azot lichid, unde poate rămâne timp de secole, aşteptând avansuri tehnologice care să permită reanimarea.

Cât de populare sunt aceste servicii şi cine sunt clienţii?

Deşi costul este ridicat—170,000 de lire pentru corpul întreg sau 63,000 de lire doar pentru creier—650 de oameni s-au înscris deja pentru această procedură. Majoritatea clienţilor au în jur de 36 de ani şi sunt atraşi de posibilităţile viitoare pe care le-ar putea oferi tehnologia. Unii sunt motivaţi de dorinţa de a trăi mai mult şi de a explora noi tehnologii şi experienţe, cum ar fi călătoriile spaţiale. Alţii văd criogenia ca pe o ultimă şansă de a scăpa de frica morţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Statele Unite au avertizat că ar putea introduce tarife de 17 % la exporturile agro-alimentare ale Uniunii Europene, într-o nouă escaladare a conflictului comercial cu Bruxellesul, relatează Financial Times, citând trei surse apropiate discuțiilor. Potrivit publicației britanice, mesajul a venit cu doar câteva zile înainte de termenul-limită de 9 iulie, când părțile sperau să parafeze un acord-cadru.

În aprilie, președintele SUA, Donald Trump, impusese un tarif „reciproc” de 20 %, pe care ulterior îl redusese la 10 % pentru a crea spațiu de negociere. În capitala europeană se estima că acest nivel va rămâne neschimbat. Deocamdată nu este clar dacă noua cotă de 17 % se va aplica suplimentar față de tarifele aflate deja în vigoare sau le va înlocui.

Casa Albă a cerut, de asemenea, ca UE să acorde companiilor americane relaxări semnificative de reglementare și să reducă excedentul comercial al blocului cu SUA. Bruxellesul a respins însă aceste solicitări, refuzând atât concesiile de ordin reglementar, cât și noi tarife alimentare. În paralel, Uniunea încearcă să obțină derogări pentru anumite categorii de produse, inclusiv piese de avion și băuturi alcoolice.

Negociatorii lucrează la o schiță de „acord de principiu” de cinci pagini, dar, potrivit FT, textul conține încă foarte puține puncte convenite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat speranța că va fi totuși găsit un cadru care să permită prelungirea dialogului.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a fost informat despre intenția Washingtonului pe 3 iulie, în timpul unei vizite oficiale la Washington, iar a doua zi vestea a ajuns la ambasadorii celor 27 de state membre. Šefčovič a subliniat că schimbarea regulilor în favoarea SUA reprezintă o „linie roșie” pentru Uniune.

În interiorul UE, pozițiile rămân divergente: unele guverne ar accepta tarife mai ridicate pentru o perioadă de stabilitate, în timp ce altele pledează pentru contramăsuri menite să sporească presiunea asupra Washingtonului. Surse diplomatice europene spun că administrația americană a schițat trei scenarii până la 9 iulie: menținerea tarifelor de 10 % pentru țările cu „acorduri de principiu”, revenirea la nivelurile din aprilie pentru cele fără înțelegere și tarife încă și mai mari pentru statele care nu negociază „cu bună-credință”.

În așteptarea deznodământului, Uniunea Europeană pregătește propriul răspuns. Statele membre au aprobat deja contramăsuri ce ar intra în vigoare la 14 iulie și ar viza exporturi americane de 21 miliarde € anual. Comisia lucrează și la un pachet suplimentar ce ar putea atinge 95 miliarde €, incluzând posibile taxe pe producția aerospațială și pe alte bunuri agricole din SUA.