Majorarea accizelor de către Rusia afectează exporturile bulgare de băuturi alcoolice

Guvernul rus a decis în mod neaşteptat să majoreze accizele la importurile de alcool, vin şi flori tăiate din aşa numitele „ţări neprietenoase”, cele care au impus Moscovei sancţiuni în urma invadării Ucrainei, inclusiv Bulgaria, informează Novinite.

Această nouă măsură, care se va aplica până la 31 decembrie 2024, este inclusă într-un decret aprobat de Ministerul de Finanţe, conform publicaţiei ruse RBC.

Decretul prevede majorarea semnificativă a accizelor pentru băuturile alcoolice tari, de la 9% la 20% din valoarea în vamă, cu o taxă minimă de trei euro pe litru la alcoolul pur 100%, de la nivelul actual de 1,4 – 1,5 euro. Pentru vin, acciza creşte de la 20% la 25% din valoarea în vamă, dar nu mai puţin de doi euro pe litru. De asemenea, acciza pentru flori tăiate creşte de la 5% la 20%, ajungând la minimum 0,3 euro pe kilogram.

Decizia este prezentată ca o măsură de protejare a pieţei ruse, unde vinul şi băuturile alcoolice importate sunt responsabile pentru aproape 40% şi, respectiv, aproximativ 12% din consum. În august 2023, Rusia majorase accizele la vinurile din „ţările neprietenoase”, de la 12,5% la 20%.

Ministerul rus de Finanţe a precizat că noile accize sunt răspunsul la tarifele mai ridicate impuse de alte ţări mărfurilor din Rusia. Totuşi, oficialii nu se aşteaptă la un impact major asupra accesului consumatorilor ruşi la băuturile alcoolice străine, citând creşterea calităţii şi varietăţii produselor interne.

Analiştii sugerează că veniturile de pe urma majorării accizelor ar putea fi folosite pentru sprijinirea turismului în Rusia, aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin. Alţii cred că motivaţiile Kremlinului sunt legate de majorarea veniturilor la buget, pentru a susţine cheltuielile legate de războiul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accize #alcool #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.