Guvernul rus a decis în mod neaşteptat să majoreze accizele la importurile de alcool, vin şi flori tăiate din aşa numitele „ţări neprietenoase”, cele care au impus Moscovei sancţiuni în urma invadării Ucrainei, inclusiv Bulgaria, informează Novinite.
Această nouă măsură, care se va aplica până la 31 decembrie 2024, este inclusă într-un decret aprobat de Ministerul de Finanţe, conform publicaţiei ruse RBC.
Decretul prevede majorarea semnificativă a accizelor pentru băuturile alcoolice tari, de la 9% la 20% din valoarea în vamă, cu o taxă minimă de trei euro pe litru la alcoolul pur 100%, de la nivelul actual de 1,4 – 1,5 euro. Pentru vin, acciza creşte de la 20% la 25% din valoarea în vamă, dar nu mai puţin de doi euro pe litru. De asemenea, acciza pentru flori tăiate creşte de la 5% la 20%, ajungând la minimum 0,3 euro pe kilogram.
Decizia este prezentată ca o măsură de protejare a pieţei ruse, unde vinul şi băuturile alcoolice importate sunt responsabile pentru aproape 40% şi, respectiv, aproximativ 12% din consum. În august 2023, Rusia majorase accizele la vinurile din „ţările neprietenoase”, de la 12,5% la 20%.
Ministerul rus de Finanţe a precizat că noile accize sunt răspunsul la tarifele mai ridicate impuse de alte ţări mărfurilor din Rusia. Totuşi, oficialii nu se aşteaptă la un impact major asupra accesului consumatorilor ruşi la băuturile alcoolice străine, citând creşterea calităţii şi varietăţii produselor interne.
Analiştii sugerează că veniturile de pe urma majorării accizelor ar putea fi folosite pentru sprijinirea turismului în Rusia, aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin. Alţii cred că motivaţiile Kremlinului sunt legate de majorarea veniturilor la buget, pentru a susţine cheltuielile legate de războiul din Ucraina.
Majorarea accizelor de către Rusia afectează exporturile bulgare de băuturi alcoolice
Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.
Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților
Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni
Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor
-
1Soția șefului de la INI, Ludmila Catlabuga, ministră a Agriculturii: Cum s-a „îmbogățit” și ce avere deține
-
2Secretele pieței de produse fitosanitare: cine face jocul?
-
3Bank of China începe să blocheze transferurile în yuani din țările „prietenoase” Rusiei
-
4Amiralul de la Giurgiulești conduce exporturile de ulei, iar oligarhul Gușan controlează importurile din Transnistria
-
5Americanii pun umărul la sfârșitul monopolului de la Cuciurgan: Finanțează un studiu a noii interconexiuni cu România