Scandalul Sumitomo: Tensiuni între gigantul japonez în Republica Moldova și Consiliul Concurenței

Într-o evoluție care a captat atenția atât a publicului, cât și a investitorilor internaționali, cazul Sumitomo (SE Bordnetze SRL) a revenit în prim-plan, aducând în discuție relația tensionată dintre investitorii străini și autoritățile moldovenești. Recent, fostul premier Ion Chicu a declarat în cadrul emisiunii “Rezoomat” de la RLIVE TV că gigantul japonez din sectorul automotive, Sumitomo, prin subsidiara sa SE Bordnetze SRL, ar putea fi amendat cu 14 milioane de euro de către Consiliul Concurenței.

Cazul își are originea în anul 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, în valoare de sute de milioane de lei, acordat de Primăria municipiului Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei. Acest ajutor a venit sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină și terenul aferent, situate în subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

Decizia Consiliului Concurenței a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Primăria Orhei și Servicii Comunal-Locative Orhei au gestionat această tranzacție, renunțând la plata chiriei pentru a compensa diferența dintre resursele financiare avansate de întreprindere pentru construcția uzinei și valoarea de piață a acesteia. Conform Consiliului, această scutire a fost considerată un ajutor de stat ilegal.

Reacția Consiliului Concurenței și a Asociației Businessului European

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a subliniat că nu a fost impusă nicio amendă companiei și că decizia nu vizează direct SE Bordnetze, ci autoritățile locale din Orhei. El a menționat că problema centrală constă în diferența dintre valoarea de piață a obiectului construit și suma investițiilor raportate de companie, diferență care a fost interpretată ca ajutor de stat.

„La moment, noi nu vedem obstacole pentru ca compania să facă o altă evaluare de piață a acestor bunuri imobile (dacă consideră că evaluarea veche nu putea fi utilizată pentru constatarea valorii reale de piață). Și dacă în urma acestei evaluări se va constata că valoarea de piață a obiectului corespunde valorii scutirilor acordate, aceasta ar putea fi temei pentru o nouă notificare la Consiliu și re-examinare a acestei probleme. Mai mult decât atât, acest lucru ar permite soluționarea problemei și finalizarea proceselor de judecată care sunt la moment în derulare”, a punctat Gherțescu.

Mariana Rufa, directorul Asociației Businessului European, a declarat că acest caz este monitorizat îndeaproape de autorități pentru a evita pedepsirea nedreaptă a unui investitor străin din cauza unei examinări insuficiente a detaliilor cazului. Ea a subliniat că nu a fost emisă o decizie finală, iar cazul este în curs de reevaluare pentru a se asigura că toate aspectele sunt tratate conform legii.

„Ceea ce este important este că pe marginea acestui caz se va recurge la examinări adiționale din parte Consiliului Concurenței pentru ca toate evaluările sunt făcute conform calculelor actualizate. Ceea ce înseamnă că autoritatea concurențială va trebui să considere o azaliză mai meticuloasă referitor la eventuala penalitate sau neaplicarea ei”, a menționat Mariana Rufa.

Divergențele evaluărilor și impactul asupra investitorilor

Un aspect esențial al disputei este legat de evaluarea independentă a proprietăților imobile implicate. SE Bordnetze a contestat metodologia utilizată de evaluatorii care au realizat raportul de evaluare pe baza căruia Consiliul Concurenței a luat decizia. Potrivit companiei, această evaluare nu ar trebui să fie determinantă, iar Consiliul ar trebui să accepte o nouă evaluare care să reflecte valoarea reală de piață a bunurilor.

Consiliul Concurenței, însă, a respins aceste obiecții, afirmând că metodologia utilizată este în conformitate cu standardele actuale și că orice altă evaluare poate fi prezentată pentru reconsiderare, dar decizia de acum rămâne valabilă.

În prezent, cazul Sumitomo se află în judecată, iar Curtea de Apel a emis o măsură asiguratorie pentru a nu fi prejudiciat investitorul. Sumitomo a investit 40 de milioane de dolari în una dintre cele mai moderne fabrici din Moldova de cablaje electrice pentru automobile și asigură locuri de muncă pentru circa 3 000 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sumitomo #investitor #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).