Scandalul Sumitomo: Tensiuni între gigantul japonez în Republica Moldova și Consiliul Concurenței

Într-o evoluție care a captat atenția atât a publicului, cât și a investitorilor internaționali, cazul Sumitomo (SE Bordnetze SRL) a revenit în prim-plan, aducând în discuție relația tensionată dintre investitorii străini și autoritățile moldovenești. Recent, fostul premier Ion Chicu a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV că gigantul japonez din sectorul automotive, Sumitomo, prin subsidiara sa SE Bordnetze SRL, ar putea fi amendat cu 14 milioane de euro de către Consiliul Concurenței.

Cazul își are originea în anul 2022, când Consiliul Concurenței a emis o decizie prin care a constatat că SE Bordnetze SRL a beneficiat de un ajutor de stat considerat ilegal, în valoare de sute de milioane de lei, acordat de Primăria municipiului Orhei și întreprinderea municipală Servicii Comunal-Locative Orhei. Acest ajutor a venit sub forma unei scutiri de la plata chiriei pentru o uzină și terenul aferent, situate în subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți.

Decizia Consiliului Concurenței a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Primăria Orhei și Servicii Comunal-Locative Orhei au gestionat această tranzacție, renunțând la plata chiriei pentru a compensa diferența dintre resursele financiare avansate de întreprindere pentru construcția uzinei și valoarea de piață a acesteia. Conform Consiliului, această scutire a fost considerată un ajutor de stat ilegal.

Reacția Consiliului Concurenței și a Asociației Businessului European

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu, a subliniat că nu a fost impusă nicio amendă companiei și că decizia nu vizează direct SE Bordnetze, ci autoritățile locale din Orhei. El a menționat că problema centrală constă în diferența dintre valoarea de piață a obiectului construit și suma investițiilor raportate de companie, diferență care a fost interpretată ca ajutor de stat.

„La moment, noi nu vedem obstacole pentru ca compania să facă o altă evaluare de piață a acestor bunuri imobile (dacă consideră că evaluarea veche nu putea fi utilizată pentru constatarea valorii reale de piață). Și dacă în urma acestei evaluări se va constata că valoarea de piață a obiectului corespunde valorii scutirilor acordate, aceasta ar putea fi temei pentru o nouă notificare la Consiliu și re-examinare a acestei probleme. Mai mult decât atât, acest lucru ar permite soluționarea problemei și finalizarea proceselor de judecată care sunt la moment în derulare”, a punctat Gherțescu.

Mariana Rufa, directorul Asociației Businessului European, a declarat că acest caz este monitorizat îndeaproape de autorități pentru a evita pedepsirea nedreaptă a unui investitor străin din cauza unei examinări insuficiente a detaliilor cazului. Ea a subliniat că nu a fost emisă o decizie finală, iar cazul este în curs de reevaluare pentru a se asigura că toate aspectele sunt tratate conform legii.

„Ceea ce este important este că pe marginea acestui caz se va recurge la examinări adiționale din parte Consiliului Concurenței pentru ca toate evaluările sunt făcute conform calculelor actualizate. Ceea ce înseamnă că autoritatea concurențială va trebui să considere o azaliză mai meticuloasă referitor la eventuala penalitate sau neaplicarea ei”, a menționat Mariana Rufa.

Divergențele evaluărilor și impactul asupra investitorilor

Un aspect esențial al disputei este legat de evaluarea independentă a proprietăților imobile implicate. SE Bordnetze a contestat metodologia utilizată de evaluatorii care au realizat raportul de evaluare pe baza căruia Consiliul Concurenței a luat decizia. Potrivit companiei, această evaluare nu ar trebui să fie determinantă, iar Consiliul ar trebui să accepte o nouă evaluare care să reflecte valoarea reală de piață a bunurilor.

Consiliul Concurenței, însă, a respins aceste obiecții, afirmând că metodologia utilizată este în conformitate cu standardele actuale și că orice altă evaluare poate fi prezentată pentru reconsiderare, dar decizia de acum rămâne valabilă.

În prezent, cazul Sumitomo se află în judecată, iar Curtea de Apel a emis o măsură asiguratorie pentru a nu fi prejudiciat investitorul. Sumitomo a investit 40 de milioane de dolari în una dintre cele mai moderne fabrici din Moldova de cablaje electrice pentru automobile și asigură locuri de muncă pentru circa 3 000 angajați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sumitomo #investitor #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.