VIDEO Calea parcursă de Ungaria în procesul de integrare europeană şi creşterea economică înregistrată după 2004

La 31 martie 1994, Ungaria a cerut să adere la Uniunea Europeană, iar negocierile au început patru ani mai târziu. Statul a organizat și un referendum privind aderarea, la 12 aprilie 2003. După un proces complex de reforme care au urmat căderii regimului comunist, oficial, Ungaria a devenit stat membru al UE în 2004.

Între 2004 și 2022, țara a primit fonduri de peste 83 de miliarde de euro, de patru ori mai mari decât a plătit în bugetul comun. Fără aderarea la UE, PIB-ul Ungariei ar fi fost cu 20% mai mic, susțin experții economici.

În cifre, PIB-ul Ungariei în 2004 era de aproximativ 74 de miliarde de euro, iar în 2022 a crescut la 196 miliarde de euro. A crescut în același timp și salariul mediu, de la 450 de euro în 2004, la 1.200 de euro în 2022. La capitolul investiții străine directe (ISD), Ungaria s-a dezvoltat mult. Până la aderare, investițiile în economia națională erau de doar 45 miliarde de euro. În 2022 cifra investițiilor a ajuns să fie de 105 miliarde de euro.

Ungaria a fost al treilea stat, după Malta şi Slovenia, care a spus „DA” Europei. Deşi rezultatele referendumului din Ungaria, din 12 aprilie 2003, au confirmat că majoritatea maghiarilor doresc aderarea la UE, prezenţa la vot a fost foarte scăzută. 38% din electorat a participat la referendum, rezultatul votului find declarat pozitiv. Prin lege, un mimim de 1/4 din electorat trebuie să se prezinte la vot, pentru ca referendumul să fie valid.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#calea spre integrare #beneficii economice #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Concernul rus Gazprom a propus excluderea remunerației pentru membrii organelor de conducere ale SA „Moldovagaz”, însă inițiativa nu a întrunit numărul necesar de voturi în cadrul Adunării Generale a Acționarilor, au declarat pentru BANI.MD surse din rândul acționarilor companiei.

„Au fost două variante de decizii. Proiectul de decizie nu a întrunit numărul necesar de voturi, fiind votat doar de Gazprom și unii acționari minoritari. Da, una dintre propunerile venite din partea Gazprom a fost ca să nu fie efectuate plățile pentru remunerarea membrilor organelor de conducere”, a declarat unul dintre acționarii Moldovagaz.

Informația apare în contextul controversei generate de declarația de avere a secretarei de stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac, care a raportat venituri de peste 2,25 milioane de lei pentru activitatea sa în Consiliul de Observatori al Moldovagaz în anul 2025.

Într-o reacție publică, Carolina Novac a afirmat că remunerația nu este stabilită de reprezentanții statului, ci a fost aprobată încă din 2014 prin decizii corporative ale companiei.

Mai mult, oficialul susține că Agenția Proprietății Publice a propus în repetate rânduri reducerea remunerațiilor, iar ea a susținut aceste inițiative. Potrivit acesteia, toate propunerile au fost însă respinse de reprezentanții Gazprom, care controlează majoritatea voturilor în societate.

„Înțeleg foarte bine de ce acest subiect stârnește reacții. Într-o țară în care salariul mediu și salariul minim sunt mult sub nivelul remunerării unui membru al Consiliului de Observatori al SA Moldovagaz, întrebările oamenilor sunt firești și legitime”, a scris Carolina Novac.

Potrivit declarației sale de avere, oficialul a obținut în 2025 venituri totale de aproximativ 3,07 milioane de lei, dintre care peste 2,25 milioane de lei provin din activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz, iar peste 546 de mii de lei reprezintă salariul încasat din funcția de secretar de stat la Ministerul Energiei.

Carolina Novac a mai anunțat că va dona o parte din remunerația obținută de la Moldovagaz unei instituții pentru copii, procedura fiind în curs de finalizare.